Trei evenimente care pot schimba cursul EUR/RON în 2026

2026 se pregătește să fie un an delicat perechea EUR/RON: Banca Națională a României are nevoie să relaxeze politica monetară pentru a susține creșterea, dar inflația încă ridicată îi limitează opțiunile. Trei momente-cheie din acest an vor decide cât de repede și cât de mult se îngustează diferențialul de dobândă față de zona euro — factorul central pentru traiectoria leului.

Recesiunea tehnică – termenul definitoriu pentru anul în curs

Datele flash publicate de INS pe 13 februarie au confirmat performanța sub așteptări a economiei românești în ultimul trimestru al anului trecut: PIB-ul real a crescut cu doar 0,1% în termeni anuali în T4 2025, semnificativ sub consensul analiștilor de 1,3%. Estimările analiștilor Akcenta indică o contracție trimestrială de 0,7% în T4, pe fondul scăderii producției în construcții și servicii. În ansamblu, economia națională a avansat cu doar 0,6% în 2025.

Încetinirea a fost determinată de demararea consolidării fiscale și de persistența unui climat economic și politic incert. Consumul gospodăriilor — motorul creșterii în anii anteriori — a performat slab din cauza scăderii veniturilor real disponibile. În paralel, notăm și al doilea an consecutiv fără majorări nominale în sectorul public, ultima modificare a salariilor și pensiilor datând din noiembrie 2024. Conform analiștilor noștri, semnele unei redresări economice vor deveni vizibile abia din a doua jumătate a anului 2026, iar prognoza de creștere pentru anul în curs este de 1,3%.

Inflație persistentă, dar cu un drum lung spre normalizare

Inflația anuală a coborât marginal în ianuarie 2026, la 9,6%, de la 9,7% în decembrie — nivel superior atât estimărilor analiștilor Akcenta (9,5%), cât și consensului Bloomberg (9,4%). Prețurile de consum au avansat cu 0,9% față de luna anterioară, ca urmare a creșterii accizelor la tutun și carburanți, precum și a majorării cu 9,8% a tarifelor serviciilor de apă, canalizare și salubritate.

Inflația de bază (CORE 3) s-a menținut la 8,5%, cu presiuni persistente în segmentul bunurilor nealimentare și al serviciilor, alimentate — conform comunicatului BNR din 17 februarie — de dinamica costurilor salariale, nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste și efectele indirecte ale scumpirii energiei electrice.

Traiectoria inflației pe parcursul anului 2026 nu va fi liniară. Potrivit Raportului asupra inflației prezentat de BNR marți, 17 februarie a.c., rata anuală a inflației va continua să scadă lent în T1, va crește temporar în T2 — pe fondul efectelor de bază, al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază și al evoluției cotațiilor unor mărfuri — și va cunoaște o corecție descendentă abruptă în T3, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri majore din vara lui 2025: expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică și majorarea cotelor de TVA și a accizelor. Inflația va intra în interiorul intervalului țintei abia de la mijlocul primului semestru din 2027.

Analiza Akcenta anticipează o scădere a inflației spre 4% la finalul anului, susținută de temperarea cererii interne, creșterea moderată a costurilor salariale și decizia guvernului de a menține prețurile gazelor naturale pentru populație neschimbate până în martie 2027. Prognoza pentru inflația de bază a fost însă revizuită în sus, la 3,8% la finalul anului, de la 3,5% anterior.

O nuanță importantă: guvernatorul Isărescu a precizat în conferința din 18 februarie că prognoza BNR nu include efectul plafonării prețului la gaze, banca centrală luând în calcul doar măsurile oficial adoptate. Dacă plafonul se va prelungi efectiv, inflația ar putea coborî mai rapid decât anticipează prognoza actuală — un factor potențial favorabil pentru leu.

Un nou context și efectele în cursul EUR/RON

Combinația dintre creșterea economică cvasiinexistentă și inflația în scădere deschide calea pentru reluarea ciclului de reducere a dobânzii de către BNR, un eveniment anticipat de analiști încă de anul trecut. Conform prezentării BNR din 18 februarie, economia a trecut rapid de la un excedent la un deficit de cerere agregată, tendință care este așteptată să continue și să se amplifice până la finalul anului. Scăderea consumului este vizibilă deja în comerț, servicii, turism și în zona achizițiilor importante ale populației. Acest context susține direct argumentul pentru relaxare monetară.

În paralel, în 2026 nu se anticipează o relaxare semnificativă a politicii monetare din partea BCE. Diferențialul de dobândă dintre România și zona euro se va îngusta treptat — un factor determinant pentru evoluția leului.

„Dacă BNR începe reducerea dobânzilor în timp ce politica BCE rămâne în mare parte stabilă, îngustarea diferențialului de dobândă poate crește sensibilitatea leului la sentimentul global și la fluxurile de capital. Nu anticipăm o depreciere bruscă, ci mai degrabă o creștere graduală a volatilității pe parcursul anului", afirmă Teofil Stănculea, Director Comercial Akcenta în România.

Pe piața valutară, primele semnale din 2026 confirmă deja această sensibilitate. Cursul EUR/RON a consemnat o scădere pronunțată în primele zile din ianuarie, dar a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lui decembrie, în timp ce față de dolarul SUA leul a continuat să slăbească în prima jumătate a lunii, înainte de a se întări relativ abrupt pe fondul deprecierii semnificative a monedei americane pe piețele internaționale.

Cursul EUR/RON va evolua astfel la intersecția a două forțe opuse: presiunea generată de creșterea economică slabă și de dobânzile interne mai mici, respectiv stabilitatea relativă oferită de eforturile de consolidare fiscală și de traiectoria descendentă a inflației. Trei momente din acest an au potențialul să recalibreze acest echilibru.

1. Prima reducere a dobânzii BNR — posibil din mai 2026

Așa cum era anticipat, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, la ședința din februarie. Analiștii Akcenta estimează că banca centrală va relua ciclul de relaxare monetară în luna mai, reducând dobânda de la 6,5% la 5,25% până la finalul anului, prin tăieri succesive de câte 25 de puncte de bază. Contextul economic oferă suficiente argumente: o economie care a crescut cu doar 0,6% în 2025, presiuni salariale moderate și inflație pe o traiectorie descendentă. BNR a semnalat totodată că deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, rămân factori relevanți — ceea ce confirmă importanța diferențialului de dobândă în ecuația cursului valutar.

Reacția pieței la ritmul și comunicarea ciclului de reducere va fi determinantă. O primă tăiere bine ancorată în așteptări ar putea fi absorbită fără turbulențe majore. Însă orice semnal de accelerare a relaxării monetare riscă să genereze presiuni pe leu.

2. Prognozele actualizate ale BNR și forward guidance-ul băncii centrale

Fiecare ședință de politică monetară din acest an vine însoțită de o actualizare a prognozei de inflație și de comunicarea guvernatorului Isărescu. Conferința de presă din 18 februarie, în care a fost prezentat Raportul asupra inflației aprobat de CA al BNR, a oferit primele indicii concrete privind viziunea băncii centrale asupra ritmului de relaxare monetară.

Din comunicatul publicat pe 17 februarie reiese că BNR anticipează o traiectorie neuniformă a inflației: scădere lentă în T1, creștere temporară în T2, urmată de o corecție abruptă în T3 2026.  Orice deviere a prognozei BNR față de așteptările pieței — în special un semnal de relaxare monetară mai rapidă decât cea așteptată — ar putea fi interpretată ca un factor de depreciere a leului. Dimpotrivă, un ton prudent din partea guvernatorului Isărescu la următoarele reuniuni de politică monetară ar consolida percepția de stabilitate.

3. Evoluțiile fiscale și discuțiile cu Comisia Europeană

Consolidarea fiscală reprezintă cel mai important factor de stabilitate pentru cursul EUR/RON pe termen mediu. România a intrat în procesul de corecție a deficitului bugetar, iar progresele sunt monitorizate atent de piețe și de instituțiile europene. BNR a subliniat pe 17 februarie că rămân incertitudini asociate măsurilor ce vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent, în cadrul Planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană.

O deteriorare a perspectivei fiscale — fie prin derapaje bugetare, fie prin evaluări negative din partea Comisiei Europene — ar putea majora prima de risc a României și ar exercita presiuni directe asupra monedei naționale. De asemenea, BNR atrage atenția asupra riscurilor semnificative provenite din mediul extern: conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele UE.

Nicio decizie de business fără due diligence

„Pentru exportatori și importatori deopotrivă, 2026 promite să fie anul prudenței sporite. Într-un mediu de creștere slabă și dobânzi în scădere graduală, chiar și mișcări relativ mici ale EUR/RON sau USD/RON pot avea un impact semnificativ asupra marjelor și cash-flow-ului", subliniază Stănculea.