România traversează un an 2025 în care consolidarea fiscală capătă contur, iar execuția bugetară indică o ajustare mai amplă decât cea programată inițial. Evoluția deficitului, echilibrarea dinamicii veniturilor și cheltuielilor, precum și abordarea Comisiei Europene confirmă o schimbare de ritm importantă pentru stabilitatea macroeconomică și pentru perspectivele anului viitor.

Consolidarea deficitului – o ajustare mai rapidă decât cea anticipată

Conform estimărilor analiștilor Akcenta deficitul bugetar în termeni cash pentru ianuarie–octombrie 2025 a ajuns la 7,8% din PIB, sub nivelul de 8,7% din 2024. Pe baza acestor date, ținta anuală de 8,4% din PIB este realizabilă, cu posibilitatea ca execuția finală să fie chiar sub acest prag.

Raportul atrage însă atenția că ultimele două luni ale anului vor aduce un nivel ridicat al cheltuielilor, inclusiv plata unor arierate acumulate, ceea ce va genera un salt temporar al deficitului în decembrie. Chiar și în acest context, tendința de consolidare rămâne fermă, cu reluarea traiectoriei descrescătoare de la începutul lui 2026.

Venituri și cheltuieli publice – dinamica rămâne favorabilă

Veniturile colectate din economia internă au crescut cu 10,9% an/an în primele zece luni ale anului, ajungând la 30,9% din PIB. Creșterea reflectă atât măsurile fiscale adoptate la finalul lui 2024 și în iulie 2025 (retragerea facilităților fiscale, majorarea taxei pe dividende, creșterea cotelor de TVA și a accizelor), cât și evoluția salariilor și prețurilor din economie.

Evoluția veniturilor confirmă funcționarea unui mix fiscal orientat spre consolidare, într-un an cu un mediu economic relativ stabil, dar cu presiuni inflaționiste reziduale.

În ce privește cheltuielile publice, excluzând programele UE, au scăzut la 36,9% din PIB, față de 37,4% anul trecut. Reducerea este determinată în special de:

• înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024

• reducerea bonusurilor și a numărului total de angajați în sectorul public

• plafonarea punctului de pensie și a altor transferuri sociale

• control strict al cheltuielilor cu bunuri și servicii, în special în prima jumătate a anului

Un element important este creșterea semnificativă a costurilor cu dobânzile, +42% an/an, ceea ce continuă să reprezinte o presiune pe buget.

Investițiile publice – nivel ridicat, dar dificil de susținut

Investițiile publice au ajuns la 6,9% din PIB în perioada ianuarie–octombrie, peste nivelul de 6,8% înregistrat în 2024. Creșterea se datorează în principal proiectelor finanțate din fonduri europene, în timp ce cheltuielile de capital din bugetul național s-au redus.

Ținta de investiții de 8% din PIB pentru întregul an rămâne ambițioasă și, cel mai probabil, nu va fi atinsă. O parte din investițiile derulate prin RRF sunt înregistrate direct în deficit, ceea ce explică presiunea suplimentară asupra poziției fiscale.

Într-o notă pozitivă însă, Comisia Europeană a anunțat menținerea Procedurii de Deficit Excesiv în abeyance (suspendare temporară), fără noi măsuri corective și fără propuneri de suspendare a fondurilor europene. Decizia indică cu precădere faptul că măsurile adoptate în 2025 sunt în linie cu recomandările europene pentru anul viitor.

Comisia estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026, apropiat de proiecția analiștilor Akcenta de 6%. Menținerea disciplinei fiscale și continuarea absorbției fondurilor europene vor rămâne însă factori esențiali în ajustarea practică a deficitului în anul care urmează.

Implicații pentru piața valutară și mediul de afaceri

Consolidarea fiscală și clarificarea relației cu instituțiile europene reduc riscurile macroeconomice pentru România. Pentru companii și investitori, acest context se poate traduce în:

• presiune mai scăzută asupra cursului leu–euro

• un mediu ceva mai predictibil pentru planificarea tranzacțiilor internaționale

• o percepție mai favorabilă asupra stabilității României în regiune

Deși nu elimină vulnerabilitățile, consolidarea fiscală din 2025 oferă un cadru mai stabil pentru deciziile financiare pe termen scurt și mediu.

„Observăm la partenerii noștri o combinație între prudență și optimism calibrat. Mediul fiscal actual îi determină pe antreprenori să adopte instrumente de protecție valutară și să își redefinească prioritățile pentru a rămâne competitivi. Această tendință este vizibilă mai ales în sectoarele cu cash-flow sezonier sau dependente de importuri, unde volatilitatea cursului devine un factor tot mai analizat în planificarea pentru 2026."

Teofil Stănculea, Director comercial al Akcenta în România  

Provocările rămân semnificative, iar perioada care urmează va impune:

• continuarea ajustării fiscale într-un context social și politic sensibil

• gestionarea costurilor ridicate cu dobânzile

• ritm constant în absorbția fondurilor europene, în special cele din PNRR

calibrarea investițiilor astfel încât să susțină economia fără a genera noi presiuni pe deficit

Concluzie

România încheie 2025 cu o consolidare fiscală vizibilă, o ajustare susținută a deficitului și o abordare europeană favorabilă. Pentru companii, se poate preconiza un mediu macroeconomic mai clar, o volatilitate mai redusă și o mai bună predictibilitate pentru deciziile privind operațiunile internaționale și expunerea valutară.

„Disciplina financiară devine un element central în strategiile companiilor românești", concluzionează Teofil Stănculea. „Mediul de afaceri tratează volatilitatea ca pe o variabilă ce poate fi gestionată proactiv, nu ca pe un risc inevitabil. Schimbările fiscale din 2025 vor continua să influențeze deciziile până la jumătatea lui 2026, ceea ce face ca strategiile de protecție a cash-flow-ului să fie esențiale."