• Dacă am putea defini anul 2025 din punct de vedere al unui antreprenor, atunci cuvântul anului ar fi „imprevizibilitate”. Rânduri peste rânduri de schimbări, globale sau locale, politice și fiscale – toate au forțat mediul de afaceri să se recalibreze cu fiecare decizie.

Însă imprevizibilitatea nu înseamnă doar provocări. Schimbările accelerate au deschis și oportunități neașteptate: noi piețe, parteneriate inovatoare și modele de business mai agile. Antreprenorii care au reușit să transforme incertitudinea în avantaj competitiv au descoperit că flexibilitatea și capacitatea de adaptare rapidă pot deveni cele mai valoroase active ale unei companii.

Pentru finalul anului, am identificat cele mai importante 5 evenimente din 2025 care și-au pus amprenta în viața de zi cu zi a unei afaceri românești cu parteneri internaționali și tot atâtea tendințe sau evenimente de urmărit în 2026 – atât provocări de navigat, cât și oportunități de valorificat.

5 schimbări majore pe care le-a adus 2025 în viața antreprenorilor români

Una dintre cele mai vizibile transformări a fost extinderea sistemului RO e-Transport la toate bunurile internaționale. Pentru importatori și exportatori, acest lucru a însemnat trecerea de la o obligație punctuală, aplicabilă doar produselor cu risc fiscal, la un mecanism generalizat de monitorizare. Fiecare transport trebuie declarat, iar codul UIT este generat înainte de intrarea în țară. Impactul a fost imediat: decalaje în timpii de livrare, risc crescut de sancțiuni și dificultăți în relația cu partenerii externi, pentru care birocrația românească reprezintă o excepție greu de asimilat. Logistica a devenit nu doar un cost, ci un risc operațional.

A doua schimbare majoră a venit din zona Schengen. Eliminarea controalelor aeriene și maritime a redus fricțiunile în deplasările de business și livrările urgente, iar perspectiva aderării terestre revine mai des în calculele de cost și timp. Pentru companiile orientate spre export, fiecare oră câștigată pe traseu contează, iar viteza de livrare a devenit un avantaj competitiv comparabil cu prețul.

Un alt factor cu impact profund a fost creșterea accelerată a costurilor cu forța de muncă. Printre schimbările cu cele mai profund negative efecte—majorările succesive ale salariului minim, influențate de directivele europene, au erodat avantajul României ca piață de producție cu costuri reduse. Pentru antreprenorii care lucrează pe marje mici sau cu tarife fixe negociate extern, 2025 a fost anul renegocierilor dificile sau al comprimării marjelor.

În paralel, recrutarea de personal non-UE s-a transformat din soluție de avarie în normalitate. Contingentul anual de muncitori străini a devenit esențial pentru menținerea capacităților de producție și a contractelor externe. Mulți antreprenori depind acum direct de lanțuri de recrutare din Asia pentru a-și onora comenzile, într-un context în care legislația și procedurile rămân complicate și netransparente.

Nu în ultimul rând, digitalizarea forțată prin e-Factura a schimbat radical relația dintre antreprenori și conformarea fiscală. Obligatorie și sancționabilă, e-Factura a transformat raportarea într-un proces zilnic, cu impact direct asupra cash-flow-ului. Pentru firmele orientate spre export, corectitudinea și rapiditatea raportării au devenit critice pentru recuperarea TVA, un element vital într-un context de finanțare scumpă.

5 factori care ne atrag atenția privind către 2026

Deși nu sunt așteptate schimbări bruște, 2026 nu pare că va fi blând cu afacerile autohtone și, mai ales, cu cele care tranzacționează internațional.

Un prim element esențial este noul cadru vamal european pentru comerțul electronic. De la 1 iulie 2026, introducerea unei taxe vamale fixe pentru coletele cu valoare sub 150 de euro va schimba semnificativ dinamica importurilor low-value, în special din Asia. O taxă similară intră în vigoare în România încă de la 1 ianuarie 2026. Pentru e-commerce și pentru firmele care se bazează pe volume mari și marje mici, această taxă va modifica structura de cost. Noțiunea de import ieftin se va modifica drastic, iar companiile care vor integra rapid noile costuri în prețuri sau care își vor regândi lanțurile de aprovizionare vor avea de câștigat.

Un al doilea factor major este consolidarea fiscală, ale cărei efecte se vor resimți mai puternic în 2026. Impozitul pe dividende crește, pragul pentru microîntreprinderi se reduce, TVA rămâne la un nivel ridicat, iar companiile vor fi obligate să-și mărească substanțial capitalul social. Iar acestea sunt doar câteva dintre cele mai dezbătute modificări pe care mediul politic le impune din 2026. Anul viitor va fi în egală măsură dedicat optimizării fiscale și adaptării la un cadru fiscal mai strict și mai costisitor.

Un al treilea element de urmărit este accelerarea conformării digitale. Sistemele e-Factura și e-Transport nu mai sunt simple instrumente administrative, ci infrastructură critică. În paralel, procedurile vamale devin tot mai digitalizate, iar schimbul de date între instituții a luat amploare. 2026 va fi anul în care firmele care investesc în automatizare vor începe să vadă beneficii cuantificabile în indicatori de performanță.

Contextul macroeconomic general rămâne un alt punct sensibil. Estimările analiștilor Akcenta indică o creștere economică modestă, pe fondul unui context european dificil și al ajustărilor fiscale interne. Chiar dacă inflația este așteptată să scadă față de nivelurile ridicate din anii anteriori (și trebuie spus că inflația de 9,8% din noiembrie e cu mult peste țintele BNR), ritmul lent al creșterii economice va afecta cererea, investițiile și apetitul pentru extindere. Pentru multe companii, 2026 va fi un an de repoziționare, în procesul de pregătire a expansiunii.

În fine, relația cu administrația fiscală va deveni mai strict reglementată. Reguli mai dure privind eșalonările la plată, cerințe de garanții, condiții clare legate de conturile bancare și un control mai atent asupra fluxurilor financiare interne vor face conformitatea fiscală mai complexă, dar și mai importantă.

Ce înseamnă acest context pentru companiile cu tranzacții internaționale

Evoluțiile leului în raport cu monede cheie în 2025 au arătat cât de rapid pot fi erodate marjele într-un business transfrontalier, dar au evidențiat și mai mult rolul instrumentelor de redresare.

• EUR/RON

În 2025, leul s-a depreciat moderat față de euro, unul dintre momentele principale reprezentându-l trecerea pragului de 5,00 RON/EUR, o mișcare strategică susținută de Banca Națională a României. Cursul a evoluat de la niveluri apropiate de 5,00 la începutul anului spre zona 5,08–5,09 la final de an, ceea ce corespunde unei mișcări cumulate de aproximativ 2–3%.

În contextul în care și în 2025 peste 70% din comerțul internațional al României se înregistrează cu state membre UE, aceste modele trimestriale subliniază impactul pe care volatilitatea valutară îl are în structura costurilor, veniturilor, dar și a marjelor de profit ale companiilor implicate în comerțul transfrontalier.

• RON/CZK

Față de coroana cehă, deprecierea leului a fost mai accentuată, depășind 5% pe parcursul anului 2025. Această evoluție a avut un impact direct asupra companiilor cu relații comerciale în regiune, în special în cazul contractelor denominate în monede din Europa Centrală.

• USD/RON

Evoluția față de dolar a fost mai volatilă. În a doua parte a anului, leul a avut episoade de apreciere, cu USD/RON tranzacționat temporar în zona 4,30–4,35, influențând costurile de import și veniturile din export denominate în dolari.

Practic, volatilitatea cursului de schimb nu este un risc abstract pentru companii. Variațiile se resimt direct în competitivitatea prețurilor, în profit și în previziunile privind fluxul de numerar.

Pe de-o parte, o depreciere de 5% a RON față de o monedă a unui partener cheie poate eroda veniturile din exporturi sau poate crește costul importurilor în doar câteva săptămâni, în special pentru firmele cu marje reduse.

Însă efectele negative nu trebuie să constituie regula. Companiile care utilizează strategii de gestionare a riscului valutar — cum ar fi contractele forward și opțiunile valutare — își pot stabiliza veniturile și proteja bugetele operaționale. La Akcenta, observăm că clienții care integrează sistematic acoperirea riscului valutar în planificarea lor financiară obțin o mai mare previzibilitate a marjelor și mai multă încredere în strategiile de stabilire a prețurilor.

Acest lucru este deosebit de relevant în 2026, întrucât presiunile macroeconomice și ajustările de politică vor continua să influențeze piețele valutare.

Concluzie: 2026 este anul disciplinei antreprenoriale

2026 nu va fi un an simplu, dar este un an gestionabil pentru companiile care anticipează riscurile și acționează perseverent pentru limitarea lor. În locul volumului, disciplina financiară și cea antreprenorială vor fi cele care vor susține stabilitatea și creșterea.

Iar noi, ca în fiecare an, vom fi alături de partenerii noștri în fiecare etapă a acestui drum.