Între două extreme. Ce perspective au importatorii români din sectorul agricol în 2021?

Agricultura este unul dintre motoarele care susțin economia, însă niciodată acest motor nu a fost turat la maxim. Drept urmare, deși are potențial, România nu îl fructifică suficient, așa încât a ajuns să aibă una dintre cele mai scăzute productivități la nivelul Uniunii Europene (de 4 ori mai mică decât media UE). Conform ultimelor statistici realizate, agricultura din România contribuie cu doar 3.4% la producția agricolă comunitară, deși suprafața agricolă ar permite o producție mult mai mare. Este de ajuns să luăm exemplul Poloniei pentru a susține acest lucru: deși Polonia are o suprafață agricolă mai mare doar cu 3% decât cea a României, înregistrează o productivitate de 2 ori mai mare.

În plus, pandemia de coronavirus și seceta au dat și mai mult peste cap sectorul agricol. În articolul de astăzi vom vorbi despre modul în care sectorul agricol a evoluat pe durata pandemiei, cum se prezintă situația în cazul importurilor produselor agricole și ce pot face importatorii români pentru a diminua efectele negative ale crizei din 2020 asupra cifrei de afaceri.

Seceta și pandemia – două crize într-una în 2020 pentru companiile din sectorul agricol

Anul trecut, sectorul agriculturii a fost lovit de 2 evenimente majore: pandemia de coronavirus și o secetă cum nu s-a mai văzut în ultimii 50 de ani.

Impactul secetei a fost unul semnificativ, țara noastră înregistrând unul dintre cele mai scăzute randamente în sectorul agriculturii din istoria recentă. Iar efectele s-au simțit până la nivelul importurilor de semințe și furaje.

Dacă în 2019 România se afla pe primul loc în UE la suprafața cultivată și la producția de porumb și floarea soarelui, conform datelor publicate de INSSE aflăm că un an mai târziu seceta și pandemia de coronavirus au determinat importatorii să achiziționeze semințe de floarea-soarelui din SUA în valoare totală de 41.6 milioane de dolari, sumă pe care importatorii au fost nevoiți să o plătească în monedă americană într-o perioadă de maximă volatilitate. Acest lucru a generat, cel mai probabil, diferențe semnificative de la o factură la alta doar din cauza valorilor diferite ale cursului RON-USD.

2020 a mai adus o premieră negativă pe piața importurilor agro din România: țara noastră a importat semințe din Argentina pentru prima dată!

Seceta a distrus aproximativ 2.4 milioane de hectare de culturi agricole dintr-un total de aproximativ 6 milioane de hectare însămânțate, iar din datele oficiale publicate de Ministerul Agriculturii aflăm că cele mai multe culturi distruse sunt chiar cele de porumb și floarea soarelui, urmate de cele de grâu, secară, orz, ovăz și rapiță.

Suprapunerea pandemiei de coronavirus cu seceta a generat scăderi importante în sectorul agricol. De la producători și până la importatori, întreaga comunitate a avut de suferit din cauza restricțiilor globale, a interdicțiilor de transport și comercializare impuse pe majoritatea piețelor, a reducerii cererii de produse agroalimentare cauzată de închiderea restaurantelor și hotelurilor, de întârzierile la transport și procedurile vamale modificate.

Au fost perturbate nu doar schimburile comerciale internaționale, ci și lanțurile globale de aprovizionare – schimburile comerciale au intrat într-un declin în urma tensiunilor ridicate la nivel internațional privind comerțul, a șocului produs de pandemie și a tarifelor adoptate ulterior, după cum arată dinamica volumelor importurilor prezentate în raportul anual al BCE (Banca Comercială Europeană). Concluzia raportului este una destul de clară: pandemia de coronavirus a provocat un colaps economic de proporții, iar acest lucru se aplică și în domeniul agriculturii.

Importurile în 2020 – Cele mai valorificate produse agroalimentare

Pandemia de coronavirus a schimbat total și topul celor mai importate produse agroalimentare, dar asta nu este o surpriză pentru specialiștii din domeniu, având în vedere că seceta extremă previziona o astfel de situație.

Tradițional, țara noastră excelează la exportul de porumb și grâu. De aceea putem spune că anul 2020 prezintă o anomalie – porumbul și grâul se regăsesc printre primele 10 cele mai importate produse în anul 2020 (porumbul pe locul 3 și grâul pe locul 9), după cum ne arată statisticile INSSE. Este interesant de notat că aceste categorii de produse nu se regăseau în topul importurilor din 2019.

În anul 2020 au fost importate 1.3 milioane de tone de porumb, cu o valoare totală de 321.3 milioane de Euro, cele mai mari cantități fiind aduse din Ungaria, Bulgaria și Franța. Grâul a fost important într-o cantitate ce ajunge la 1.2 milioane de tone și o valoare de 220.5 milioane de Euro. În total, vorbim de un import de produse agroalimentare în valoare de 8.93 miliarde de Euro, cu 5.9% mai mult decât anul 2019. Este important de precizat faptul că și înainte de pandemie importurile pe piața agricolă erau destul de mari, iar unul dintre motivele pentru o astfel de situație este faptul că pentru zona de vest a țării poate fi mult mai simplu și mai puțin costisitor să cumpere grâu sau porumb din Ungaria, decât din Bărăgan. Până la urmă, orice firmă importatoare urmărește să își minimizeze cât mai mult costurile, fără a sacrifica însă calitatea produselor.

În acest context, considerăm că impactul financiar al celor două crize din 2020 asupra importatorilor concentrate pe comerțul intra-UE a fost unul serios. Pe întreg parcursul anului, moneda europeană a cunoscut o volatilitate crescută, poziționându-se în permanență pe un trend ascendent, accentuat chiar, în a doua jumătate a anului.

Dacă în prima zi bancară din 2019 1 Euro valora 4.7789 Lei la cursul comunicat de B.N.R., la finalul T3 ajunsese deja la un curs de 4,8743. Ori, în lipsa unor instrumente de acoperire a riscului valutar, diferențele de curs au fost suportate din fluxul de numerar al importatorilor, aducând un stres suplimentar într-o situație oricum incertă.

Ce rezervă perioada următoare importatorilor români din sectorul agricol?

La polul opus anului trecut, în 2021, mai ales în lunile critice dezvoltării culturilor esențiale, vremea a fost de partea agricultorilor. Însă nu doar seceta va favoriza importurile, ci și instabilitatea meteo în perioada recoltei. Ploile abundente din vară au transformat în nutreț pentru animale aproape jumătate din recolta europeană de grâu comun.

Pe acest fond și din cauza înrăutățirii perspectivei de producție din Rusia analizele de preț pe piața cerealelor europene la final de iulie arată un trend ascendent. La acesta se cumulează creșterea cursului EURRON și volatilitatea monedei Euro în raport cu Leul din ultimele luni.

Concret, la începutul lui august importatorii vor trebui să plătească mai mult pentru cerealele importate din Europa decât ar fi făcut-o cu doar 30 de zile în urmă. Un control mai bun al costurilor, întrucât vorbim despre achiziții planificate la finalul recoltei, analiștii AKCENTA recomandă utilizarea contractelor FORWARD pentru fixarea cursului valutar și obținerea de economii importante pe termen mediu din plățile intra-UE. În paralel, acest instrument permite securizarea tranzacțiilor prognozate și poate fi adaptat cu succes contractelor în care sunt utilizate mai multe monede.

Un alt factor de reținut pentru importatorii români este planul european în materie de sustenabilitate în sectorul agricol – strategia „Farm2Fork”. Parte a Pactului Ecologic European (Green Deal), noua strategie propune tranziția la un sistem agri-food sustenabil și, prin asta, forțează companiile din sectorul agricol să ia măsuri în sensul scăderii impactului în emisia de gaze cu efect de seră.

Cel mai important efect pe care îl semnalează asociațiile din agricultură este scăderea producției ca urmare a restricțiilor în utilizarea pesticidelor. Pentru importatori, provocarea o reprezintă modul în care va fi implementată strategia, în contextul în care Elsi Katainen (FI, RE) – vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European –  pledează pentru impunerea acelorași standarde de calitate atât importatorilor, cât și producătorilor. Dacă această propunere ar fi pusă în practică, ar însemna limitarea tipurilor de importuri în UE în materie de cereale și bunuri agroalimentare și ar crește considerabil costurile importurilor de acest tip, inclusiv în România, ca stat membru UE.

Perspectivă pozitivă pentru investițiile în tehnologii și utilaje agricole

Mai remarcăm că strategia Farm2Fork accentuează importanța inovației, în special cea digitală, în tranziția facilă la sustenabilitate în sectorul agricol. Companiile care au început deja să implementeze principiile agriculturii digitale susțin că acest proces ajută și la luarea celor mai bune decizii de management pe baza statisticilor pe care inteligența artificială le face.

Un moment potrivit acestor investiții îl reprezintă târgurile specializate a căror organizare a fost reluată în acest an. Așadar, dacă luați în considerare achiziția de echipamente și utilaje agricole care să ajute compania dumneavoastră să treacă mai ușor la agricultura digitală, AGROMALIM, Târgul internațional de agricultură, industrie alimentară și ambalaje care va avea loc între 2 și 5 septembrie 2021, este primul eveniment din acest sezon în care vă puteți reacomoda cu ofertele din piață.

Reprezentanții AKCENTA vă așteaptă la eveniment cu oferte individualizate de schimb valutar și acoperire a riscurilor asociate acestor tranzacții, astfel încât să obțineți maximum din investiția făcută.