Inflația în România a urcat la 10,9% în mai — vârful din 2026 a fost, probabil, atins

Rata anuală a inflației a urcat în luna mai la 10,9%, de la 10,7% în aprilie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică vineri, 12 iunie. Evoluția a fost în linie cu așteptările pieței, iar analiștii Akcenta consideră că acest nivel reprezintă, cel mai probabil, vârful inflației pentru acest an.

Primele efecte vizibile ale deprecierii monedei naționale

Prețurile de consum au crescut cu 0,9% față de luna aprilie. Pe partea de șocuri de ofertă, scumpirea carburanților (+2,7% lunar) a fost în mare parte compensată de ieftinirea energiei electrice (-1,1%) și a gazelor naturale (-2,3%).

Dincolo de aceste mișcări punctuale, presiunile inflaționiste de fond rămân ridicate, în ciuda unui consum slab al gospodăriilor. Inflația de bază (CORE 3) a urcat la 8,4% anual, cu alimentele procesate în creștere cu 7,4%, iar bunurile nealimentare și serviciile cu 9,2%.

Mai îngrijorător pentru cititorul atent la dinamică este ritmul lunar: în date ajustate sezonier, inflația de bază a accelerat la 0,64% în mai, față de 0,53% în aprilie și o medie lunară de 0,41% în primul trimestru. Un factor punctual a fost majorarea cu 3,2% a tarifelor de telefonie, un efect direct al deprecierii de aproximativ 3% a leului față de euro din perioada recentă. Este o ilustrare concretă a vitezei cu care slăbiciunea monedei naționale se transmite în prețurile finale și, în același timp, un semnal important pentru companiile care lucrează cu valută.

„Pentru orice antreprenor român, dar mai cu seamă pentru importatori și exportatori, deprecierea recentă a leului față de euro a arătat cât de rapid se poate transfera volatilitatea valutară în bilanțul unei companii. Recomandarea noastră pentru clienți rămâne aceeași: planificați fluxurile valutare din timp și folosiți instrumente de protecție împotriva riscului de curs, mai ales într-un an în care traiectoria dezinflației depinde de factori greu de anticipat și de controlat", este de părere Teofil Stănculea, Director Comercial al Akcenta în România.

De unde vine inflația actuală

Din nivelul de 10,9%, aproximativ 6 puncte procentuale sunt atribuite unor șocuri majore de ofertă: liberalizarea pieței de energie electrică din iulie 2025, majorările de TVA din august 2025 și scumpirea carburanților din martie–mai 2026, pe fondul izbucnirii conflictului din Iran. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din inflația actuală are caracter tranzitoriu, însă restul reflectă presiuni de fond care se dovedesc mai persistente decât se anticipa.

Procesul dezinflaționist ar putea fi vizibil din iulie-august

Scenariul de bază al analiștilor Akcenta indică un platou în luna iunie, cu o inflație de circa 10,7%, urmat însă de o scădere accentuată începând cu iulie–august, pe măsură ce efectele statistice ale liberalizării prețului energiei electrice (iulie 2025) și ale majorărilor de TVA (august 2025) — care împreună contribuie cu circa 4,5 puncte procentuale — ies din calculul anual.

Dezinflația ar urma să fie susținută și de o ieftinire așteptată a carburanților în a doua jumătate a anului. La final de an, rata anuală a inflației este așteptată în jurul valorii de 5,6%, iar inflația de bază la circa 4,8%.

Contextul curent face și mai plauzibilă menținerea, de către Banca Națională a României, a dobânzii de politică monetară la 6,5% pe tot parcursul anului, în contextul presiunilor inflaționiste persistente și al incertitudinilor politice și fiscale. Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR este programată pentru 8 iulie, dată la care decizia va putea lua deja în considerare datele de inflație din mai și semnalele privind atingerea vârfului. De remarcat că dobânzile din piața monetară se situează deja sub nivelul dobânzii-cheie — ROBOR la 3 luni este cotat la 5,84%, iar menținerea lor la acest nivel depinde de progresul consolidării fiscale și de sentimentul investitorilor străini față de activele în lei, ambele cu impact direct asupra cursului leu/euro și asupra amplorii intervențiilor BNR în piața valutară.

Jacek Jurczinsky, CEO Akcenta, comentează datele naționale din perspectiva regională a țărilor în care Akcenta este prezentă: „privind în ansamblu, România se află într-un punct de inflexiune: dacă scenariul de bază se confirmă, vârful inflației a fost atins în mai, cu o relaxare anticipată a inflației din a doua jumătate a anului. Pe de altă parte, mesajul-cheie, confirmat de BCE prin recenta majorare a dobânzii cheie, este altul — dobânzile vor rămâne ridicate mai mult timp, iar cursul de schimb va rămâne sensibil la evoluțiile politice și fiscale. Companiile care tratează managementul riscului valutar ca pe o componentă strategică, nu ca pe o operațiune administrativă, vor traversa această perioadă cu un avantaj competitiv real."

Ce recomandăm companiilor de import-export

• Monitorizați expunerea valutară - un leu mai slab scumpește importurile și poate eroda marjele mai repede decât anticipează bugetele anuale;

• Fixați cursuri favorabile din timp - instrumentele de tip Forward permit predictibilitate în costuri într-un an cu incertitudini fiscale și politice;

• Decalibrați bugetele pentru a doua jumătate a anului - dezinflația așteptată nu înseamnă scăderea prețurilor, ci doar încetinirea creșterii lor; costurile de finanțare vor rămâne ridicate.