Analiza financiara: dinamica din piata muncii si ce angajatori au de castigat

Firmele se lupta din rasputeri sa supravietuiasca in aceasta perioada, insa dintre nenumaratele probleme cu care se confrunta, cea mai acuta este cea a propriilor angajati.

Statisticile arata ca de la instituirea starii de urgenta au fost trimis in somaj tehnic peste 1.000.000 de salariati. Pentru acestia, statul aloca ajutoare speciale si se asteapta ca majoritatea sa se intoarca la lucru, insa derularea programului de sprijin se face greoi, cu nelipsita birocratie dublata de site-uri nefunctionale.

Cifra de mai sus nu ii include si pe cei peste 300.000 de angajati ramasi fara job prin incetarea contractului de munca. Acestia vor lovi indirect in afaceri, prin contractarea cererii, intrucat au mari probleme in a se angaja din nou, iar ajutorul de somaj este limitat ca perioada de timp si suma.

Exista si o parte optimista a scenariului actual?

Daca e sa privim totusi lucrurile cu optimism, din acest punct de vedere Romania sta mai bine decat restul UE: previziunile analistilor pentru sfarsitul acestui an indica pentru tara noastra o rata a somajului de 6,5%, mult sub media de 11% a Uniunii.

Managerii nu au insa niciun motiv sa amane cautarea de solutii. Consecinta cresterii somajului va fi scaderea puterii de cumparare a consumatorului european, ceea ce va afecta toate firmele, dar cu precadere importatorii si exportatorii.

Oportunitati sau amenintari – cum interpretam fluctuatiile cursurilor valutare in spatiul comunitar

O buna parte din responsabilitate o poarta si institutiile comunitare, care au actionat anemic si tardiv in contracararea efectelor economice ale pandemiei.

Acest lucru a condus la cresterea euroscepticismului la cote care le depasesc pe cele normale ale unei perioade de criza, ceea ce duce la speculatii privind o eventuala dezintegrare a UE sau o transformare a ei intr-o organizatie cu interese comune strict economice.

Iar daca se va ajunge la asa ceva, piata muncii ar fi cea mai afectata. Forta de munca nu ar mai circula la fel de usor pe continent, iar decalajele dintre salariile medii ale economiilor europene s-ar accentua, mai ales ca economiile emergente nu vor mai adopta euro ca moneda nationala.

Totusi, chiar si intr-un asemenea scenariu, Romania ar putea profita de pe urma retragerii marilor companii de pe piata chineza. Acestea vor continua sa caute forta de munca ieftina, iar scaderea leului fata de euro si dolar ne ofera un avantaj in comparatie cu celelalte tari europene.   

Insa pana la a fructifica aceasta eventuala oportunitate, devalorizarea puternica a leului, care a condus la scaderea salariului mediu pe economie raportat la principalele valute, le creeaza acum mari probleme importatorilor.

Categoriile de angajati care sunt mai putin atinse de efectele pandemiei

Cei care au de castigat in situatia creata sunt freelancerii si in general cei care presteaza servicii pe baza de proiect si sunt platiti in valuta. Insa acestia reprezinta o minoritate aproape neglijabila pe piata muncii de la noi, in care predomina contractele individuale de munca.

Dintre cei angajati pe baza de contract individual, singurii castigatori sunt cei care au salariile calculate in euro sau dolari. Pentru angajatorii acestora din urma insa, cheltuielile cu forta de munca vor atarna mai greu in costuri, mai ales daca incasarile in valuta vor avea de suferit.

Aici e vorba in special de firmele care activeaza in zona IT sau cele care presteaza servicii externalizate de genul call center-urilor. Teoretic, pentru acestea exista solutia somajului tehnic, insa o decizie in acest sens nu este la fel de usor de luat ca in cazul celorlalti angajatori din economie.

Cauza este faptul ca cei care activeaza in aceste industrii au de obicei angajati de inalta calificare, in pregatirea carora au investit foarte mult si pe care i-au gasit foarte greu in perioada penuriei de forta de munca.

Acesti angajatori prefera sa isi pastreze salariatii in firma, oferindu-le optiunea muncii de la distanta, care se pare ca va fi disponibila si dupa incheierea starii de urgenta, avand in vedere beneficiile resimtite de angajati si reducerile de costuri facute de companii.

Pe langa aceste firme, puternic afectate de fluctuatiile cursului valutar sunt si cele care au fost nevoite sa importe forta de munca din strainatate. In cazul lor, chiar daca multi dintre angajati au ramas in tara si dupa inceperea pandemiei, banii pe care ii trimit acum la familiile ramase acasa nu mai au aceeasi valoare.

Este de asteptat ca acest lucru sa ii determine pe unii dintre ei sa renunte la joburile din Romania si sa se orienteze catre joburi din tarile in care sunt platiti in euro, unde vor pleca imediat cand restrictiile privind libera circulatie vor fi relaxate.

Pe de alta parte, majoritatea romanilor nevoiti sa se intoarca acasa in aceasta perioada nu intentioneaza sa ramana si sa isi caute de lucru aici. Este deci aproape sigur ca penuria de forta de munca va fi din nou prezenta pe piata muncii dupa iesirea din criza provocata de coronavirus.