31.093,4 milioane euro. Aceasta este valoarea globală a importurilor realizate de România în primele patru luni ale anului curent, conform datelor Institutului Național de Statistică. Criza mondială de sănătate a schimbat însă trendul ascendent al importurilor înregistrat constant în ultimii ani. Chiar și așa, importatorii pot reduce la minim impactul negativ, sau chiar pot profita de oportunitățile apărute în acest context.
Autoritățile române au încercat și ele să urmeze exemplul occidental. Astfel, finanțarea organizării de misiuni economice în străinătate, a fost reluată printr-o nouă schemă de ajutor de minimis dedicată sectorului agricol, în principal.
Ajutorul este însă pentru exportatori, iar companiile al căror focus este importul nu pot beneficia de acest sprijin financiar. Nu mai puțin adevărat este că procentul cu care a scăzut, oficial, valoarea importurilor românești din cauza crizei COVID este destul de mare. Datele estimate de INS pentru Comerțul internațional cu bunuri al României, arată o contractare cu 35,4%, față de luna mai a anului anterior, și un deficit al balanței comerciale de 1250,9 milioane euro.
Câteva răspunsuri la acest întrebări se regăsesc mai jos, sub forma unor riscuri și oportunități pe care le-am identificat după o atentă analiză a statusului curent și tendințelor viitoare pe piața europeană de export-import:
1. Mențineți și extindeți relațiile de afaceri cu țările europene
Extinderea rapidă și agresivă a pandemiei în Europa a creat un curent puternic la Bruxelles, impulsionând Consiliul European să ia măsuri excepționale pentru sprijinirea țărilor membre, adecvate gradului în care acestea sunt afectate.
Fondul Next Generation EU, acum în dezbatere, este doar unul dintre exemplele de răspuns major al forurilor europene, cu aplicare generală și de durată.
Există însă măsuri de moment, al căror scop este punerea imediată la dispoziția companiilor, a unor resurse care să le fie de real ajutor. Programul special de finanțare pentru IMM-uri, prin care s-a deblocat și pus la dispoziția Fondului European de Investiții suma de 1 miliard de euro, face parte din acest set de măsuri. Noua alocare va permite FEI „să emită garanții speciale pentru a stimula băncile și alți creditori să ofere lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri europene și pentru întreprinderile mici cu capitalizare medie afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, finanțarea disponibilă fiind estimată la 8 miliarde EUR”.
O altă măsură este aceea de a permite statelor membre să acorde cetățenilor și companiilor diferite scutiri sau beneficii, cum sunt cele deja implementate și în România – reducerea programului de lucru, scutirea temporară de la plata contribuțiilor sociale sau acoperirea din fonduri de stat a acestor contribuții, dar și scutiri suplimentare importante de la plăți recurente în lanțul logistic.
În ce privește circulația bunurilor, CE recomandă operatorilor de export-import să utilizeze, cât mai mult posibil, procedura de tranzit unională, TIR sau declarațiile vamale pre-depuse, pentru a accelera trecerea frontierei și a optimiza controalele vamale la frontierele externe ale UE.
Privind lucrurile în ansamblu, ele par a fi favorabile comerțului intracomunitar, măcar în sensul reluării lui la un nivel acceptabil, în condițiile date, pentru toate țările membre.
Punctual, remarcăm anul acesta și faptul că o serie de țări europene și-au întărit relațiile comerciale cu România. Germania continuă să se poziționeze pe locul întâi în topul partenerilor comerciali din care importă companiile românești, cu o pondere de 20,86%. Pe locurile următoare se situează Italia, Ungaria, Polonia și Franța, cu ponderi situate între 5,34 și 8,62%. În plus, față de anul trecut, Cehia, intră și în top 10 parteneri, în timp ce Slovacia și-a diminuat cu 124,3 mil EUR ponderea în deficitul balanței comerciale a României, semn de intensificare a relațiilor comerciale cu aceste țări.
Avantajul importului din țările amintite îl reprezintă, în principal, stabilitatea relației de import-export, facilitată și de un lanț de aprovizionare bine pus la punct, respectiv de politicile economice proprii fiecărei țări în parte.
China rămâne principalul partener extra-UE pentru activitatea de import, dar nu este deloc de neglijat conjunctura globală. Conflictele economice dintre SUA și China s-au acutizat în a doua jumătate a lunii iulie, crescând nesiguranța economică a companiilor care s-au bazat ani la rând pe importul de produse din Asia. Nu se poate prevedea finalul acestor dispute mondiale, însă e cert că răspunsul României la recentul ultimatum dat de SUA în ceea ce privește relațiile cu China va avea, cu siguranță, un impact major asupra relațiilor comerciale cu această țară.
2. Urmăriți piața și adaptați-vă oferta de produse importate
Odată ce ați decis care sunt cele mai sigure țări din care puteți importa în perioada următoare, căutați să inovați în ceea ce privește produsele importate. Piața este dominată în 2020 de importurile de produse agroalimentare (în creștere cu 16% față de trimestrul I al anului 2019), produse ale industriei chimice şi mase plastice, articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică, produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă) și produse ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică).
Industria constructoare de maşini cunoaște și cea mai mare creștere în ponderea importurilor din România, cu o diferență de aproape 40% față de primele luni din 2019. Motivul principal îl reprezintă restricțiile impuse la granițele UE care au diminuat considerabil importurile de pe celelalte continente, în principal din Asia. Astfel, marile companii din industria constructoare de mașini au fost obligate să își reorienteze achizițiile către spațiul UE, o abodare care se așteaptă să devină o regulă și care va genera nu doar oportunități noi de import pentru companiile din statele membre, dar și căi de dezvoltare sustenabilă intra-europeană.
Printre produsele a căror cerere din partea consumatorilor este în creștere mai amintim și produsele certificate ecologic și, mai ales, produsele agroalimentare. Prioritatea sectorului agroalimentar în planul economic european în contextul crizei COVID a dus la crearea „culoarelor verzi” la punctele vamale europene, controlul vamal fiind redus la maxim 15 minute.
3. Profitați de scutirea de TVA și ajutoarele UE pentru importurile speciale
Având drept scop stimularea achizițiilor intracomunitare, Uniunea Europeană a creat în 2020 un sistem de remedii rapide, incluzând între acestea scutirea de la plata taxelor vamale pentru livrările succesive de bunuri.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a beneficia de scutirea de TVA sunt:
- Obligația cumpărătorului de a deține un cod valid de înregistrare în scopuri de TVA emis de un stat membru, altul decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor și care trebuie comunicat furnizorului;
- Obligația furnizorului de a completa corect și de a depune declarația 390 (VIES – Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare).
Rețineți că nu se acordă scutiri vamale în baza acestui sistem pentru următoarele tipuri de produse:
a) produsele alcoolice;
b) tutun sau produsele pe bază de tutun;
c) mijloacele de transport comerciale;
d) articolele folosite în exercitarea unei ocupaţii sau profesii, altele decât instrumentele portabile utilizate în artele aplicate sau liberale.
Foarte importantă este și scutirea de la plata TVA în vamă pentru echipamentele medicale vitale importate în UE din țările non-UE. Lista integrală a bunurilor care beneficiază de acest tip de scutire a fost actualizată în iunie 2020 și poate fi consultată aici.
Întrucât declararea neconformă a achizițiilor pentru care se solicită scutirea de TVA poate duce la penalități și la plata ulterioară a TVA-ului declarat incorect, asigurați-vă că analiza tratamentului fiscal și al TVA-ului este făcută corect încă de la începutul operațiunilor. Implicați, în acest scop, specialiști fiscali sau specialiști în achiziții și livrări intracomunitare.
4. Verificați întotdeauna partenerii de afaceri
Siguranța companiei dumneavoastră depinde de seriozitatea partenerilor cu care derulați afacerea de import. La începutul unei noi relații comerciale verificați prin orice sursă disponibilă bonitatea companiei cu care vă pregătiți să semnați un contract. Dacă nu știți unde să începeți, verificați numărul de înregistrare TVA pe portalul Comisiei Europene.
Cel mai edificator exemplu pentru situația curentă îl reprezintă neconformitatea produselor din domeniul medical, principalul domeniul pentru care s-au instituit scutiri de la plata efectivă a TVA-ului în vamă (prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2020, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale).
În încercarea de a stopa frauda care poate pune în pericol vieți omenești, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a anunțat, pe 21 aprilie, că o companie din China, având ca reprezentant în UE firma Shanghai International Holding Corp. GmbH (Europe), distribuie pe piața europeană produse medicale pe baza unui certificat de conformitate falsificat.
În loc de concluzie, o recomandare.
Oricare ar fi contextul în care derulați operațiunile de import-export, este de preferat să colaborați cu companii al căror număr EORI poate fi ușor de identificat în baza de date a Comisiei Europene. Cele mai de încredere companii care efectuează operațiuni de comerț internațional sunt cele care dețin certificatul AEO (Operator economic autorizat), document care, potrivit Direcției Generale a Vămilor, se acordă operatorului economic ”stabilit în Comunitate şi care îndeplineşte criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de control, standardele practice de competenta sau clarificarile profesionale, solvabilitatea financiară şi antecedentele în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor vamale”.
Așadar, odată redresată activitatea curentă, analizați posibilitatea de a vă extinde autoritatea business-ului, prin obținerea acestui certificat.
