Inflația lunii iunie pentru mediul de business – optimism temperat de creditele scumpe și incertitudinea politică

Economia României a trimis un semnal pozitiv în luna iunie, când rata anuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai la 10,4%, depășind ușor estimările inițiale ale analiștilor. Prețurile de consum au rămas practic neschimbate de la o lună la alta, înregistrând o creștere de doar 0,06%. Potrivit celei mai recente analize macroeconomice realizate de Raiffeisen Research, interpretată pentru sectorul de afaceri de analiștii Akcenta, cea mai mare instituție de plăți în valută din Europa Centrală și de Est, scăderea este, în mare măsură, o iluzie sezonieră. Principalul motor al acestui rezultat favorabil a fost prăbușirea bruscă a prețurilor volatile la fructe, legume și ouă, care au scăzut cu 4,2% de la o lună la alta datorită unei recolte de vară solide. În schimb, prețurile reglementate la energie, care afectează direct și permanent costurile operaționale ale companiilor, au continuat să crească, energia electrică scumpindu-se cu 2,2% de la o lună la alta, iar gazele naturale cu 1,8%. O ușoară compensare observăm doar scăderea prețurilor la combustibili, cu 1,5%.

„Scăderea inflației totale la 10,4% oferă un semnal pozitiv pe piață, dar pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, acest număr ascunde o capcană”, explică Teofil Stănculea, Director comercial al Akcenta pentru România. „Dacă ne uităm la inflația de bază CORE 3, aceasta a scăzut doar nesemnificativ, de la 8,4% la 8,3%, iar prețurile alimentelor procesate din structura de bază chiar au accelerat cu jumătate de procent în iunie. Presiunile interne asupra costurilor din economie rămân extrem de puternice din cauza dinamicii slabe a consumului gospodăriilor. Antreprenorii se confruntă cu costuri ridicate ale inputurilor pe care, din cauza concurenței intense, nu le pot transfera complet în prețurile finale, ceea ce le comprimă progresiv marjele.”

Din perspectiva prognozei, deși analiza prevede o scădere semnificativă a inflației la 5,7% în septembrie și până la 5,6% la sfârșitul acestui an, acest lucru nu înseamnă o relaxare imediată pentru IMM-uri. Scăderea este determinată în principal de un efect statistic de bază, prin eliminarea din comparația anuală a majorărilor drastice ale prețurilor la electricitate din iulie 2025 și a creșterii cotelor de TVA din august 2025, care împreună au adăugat anul trecut aproximativ 4,5 puncte procentuale la inflație. Riscurile inflaționiste reale, susținute și de o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, rămân ridicate, iar inflația de bază se va situa în continuare în jurul valorii de 5,2% la sfârșitul anului.

Din acest motiv, sectorul IMM-urilor din România nu se poate baza pe o ieftinire rapidă a finanțării comerciale. Banca Națională a României (BNR) va menține, cel mai probabil, rata dobânzii de politică monetară neschimbată la nivelul ridicat de 6,5% pentru tot restul anului. Deși ratele actuale ale pieței monetare, cum ar fi ROBOR la 3 luni situat la 5,84%, se mișcă ușor sub rata de referință a băncii centrale, evoluția lor viitoare va fi foarte sensibilă la context. Aceasta va depinde direct de evoluțiile politice din țară și de succesul guvernului în implementarea consolidării fiscale.

„Consolidarea bugetară și stabilitatea politică vor fi factorii cheie care vor influența sentimentul investitorilor străini față de activele denominate în lei românești”, subliniază Teofil Stănculea, Akcenta. „Dacă guvernul ezită în implementarea reformelor, există riscul unor ieșiri de capital și al unei presiuni puternice de depreciere a leului, ceea ce ar declanșa intervenții masive din partea băncii centrale pe piața valutară. Pentru importatorii și exportatorii români din rândul IMM-urilor, această perioadă de calm relativ reprezintă o fereastră de oportunitate. Gestionarea proactivă a riscului valutar — prin fixarea cursurilor viitoare cu instrumente de hedging — permite protejarea marjelor în fața turbulențelor anticipate din a doua jumătate a anului.”