Previziuni și tendințe ale sectorul logistic pentru ultimul semestru din 2021

Contextul actual economic și social în care ne aflăm nu s-a stabilizat încă și, în continuare, capacitatea de adaptare a companiilor din orice sector este supusă testului unui viitor incert. Valul patru al pandemiei, anticipat deja de la începutul verii, va aduce din nou restricțiile de care se teme orice antreprenor care are nevoie de predictibilitate în afacerea sa!

Ce știm sigur este că sunt necesare măsuri de precauție cu aplicabilitate continuă în contextul pandemic și că anul 2021 a fost un test de forță pentru toată lumea, așa cum ne așteptăm să fie și în viitorul apropiat.

Sub presiunea lui 2020, sectorul logistic a fost printre principalele ecosisteme din mediul de business obligate să se adapteze accelerat. Însă nu fără costuri considerabile, în mod cert! Acum, când factorul surpriză pe care l-a reprezentat pandemia s-a atenuat, transportatorii și operatorii din logistică au timp să aleagă soluțiile care le pun la adăpost afacerea și să profite de noile oportunități din piață.

Vă propunem în acest articol o miniradiografie a sectorului și câteva prognoze pentru 2022, punând focus pe predictibilitatea bugetelor și stabilitatea financiară a unei companii care operează în acest domeniu.

Primul semestru din 2021 văzut din perspectiva exim, pe scurt

2021 a adus modificări în fluxurile de lucru din perspectiva digitalizării mai accentuate, fiind disponibile acum date concrete privind  importul și exportul de mărfuri.

Astfel, conform raportului INSSE din luna august 2021, prima jumătate a acestui an s-a desfășurat într-un ton mai pozitiv:

• Exporturile FOB au însumat 36.168,7 milioane de Euro, iar importurile CIF au însumat 46.828,5 milioane de Euro;
• Exporturile au crescut cu 26,5%, iar importurile au crescut cu 25,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020;
• Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în prima jumătate a anului 2021 a fost de 10.659,8 milioane de Euro, mai mare cu 1.977,8 milioane de Euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut;
• În luna iunie 2021, exporturile FOB au însumat 6.242,0 milioane de Euro, iar importurile CIF au însumat 8.085,9 milioane de Euro, rezultând un deficit de 1.843,9 milioane de Euro;
• Faţă de luna iunie 2020, exporturile din luna iunie a.c. au crescut cu 28,9%, în timp ce importurile au avansat cu 31,1%.

Transporturile intra-UE și extra-UE

O altă perspectivă asupra pieței este dată de indicatorul aferent schimburilor intra-UE și extra-UE. Prima jumătate a anului a urmat același trend ascendent similar exporturilor și importurilor:

• Schimburile intra-UE27 de bunuri au însumat o valoare de 26.785,2 milioane de Euro la expedieri şi de 34.404,4 milioane de Euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 73,5% din total importuri;
• Schimburile extra-UE27 de bunuri au însumat o valoare de 9.383,5 milioane de Euro la exporturi şi de 12.424,1 milioane de Euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 26,5% din total importuri.

Logistica în 2021 – focus pe online și optimizarea operațiunilor financiare

Remarcăm câteva elemente pozitive ale anului 2020, în special în ce privește dezvoltarea digitală a afacerilor. Astfel:

• Mai multe companii și-au mutat parțial operațiunile online, orientându-se către comerțul electronic în așteptarea normalizării situației generale;
• Odată cu creșterea comerțului online, au crescut expedierile la nivel internațional, transportatorii preferând pachetele mici și ușoare, a căror valoare redusă nu prezintă riscuri atât de mari la transport;
• Tot mai multe companii au început direct cu comerțul online, chiar dacă au în portofoliu doar câteva produse, contribuind astfel la extinderea pieței de clienți pentru sectorul logistic;
• Afacerile locale de comerț online au primit mai mult sprijin decât în anii anteriori, unii consumatori fiind reticenți în ceea ce privește distanța pe care trebuie să o parcurgă un produs până la destinație;
• În contextul pandemiei, comerțul online a căpătat caracteristica de “cea mai sigură modalitate” de achiziționare de produse, ceea ce transferă presiunea transportului acelui produs către companiile de specialitate.
• S-a renunțat la parteneriatele exclusive pentru transport, fiind deja un lucru obișnuit ca o companie cu volum mare de vânzări și expedieri să apeleze mai mai mulți transportatori pentru a-și asigura fluxurile și livrările la timp.

Era firesc, deci, ca sectorul logistic să se adapteze noilor tendințe sau măcar să încerce să o facă. Pentru transportatori și alți operatori de logistică, concentrarea afacerilor în mediul digital din ultimele 18 luni a însemnat și:

• eorganizarea fluxurilor interne de lucru;
• regândirea parteneriatelor cu clienții actuali și cei potențiali, într-o piață cu o concurență crescută;
• scalarea afacerii în timp real în funcție de instabilitatea resursei umane și de cererea fluctuantă din piață.

Iar numitorul comun al tuturor acestor modificări l-a reprezentat disponibilitatea financiară a fiecărei companii.

Cele mai mari companii de logistică din România sunt, totodată, companii care tranzacționează în monedă străină, acest lucru datorându-se profilului activității. În același timp, transporturile intra-UE și extra-UE presupun plata de taxe și tarife, acoperirea cheltuielilor cu închirierea spațiilor de depozitare, alte cheltuieli variate, dar și acoperirea comisioanelor bancare la tranzacții.

În ce le privește pe cele din urmă, din experiența reprezentanților AKCENTA companiile care au utilizat contractele de tip FORWARD au beneficiat de o stabilitate financiară mai mare.

În contextul unui curs EUR-RON volatil și permanent defavorabil monedei naționale, trend ce a demarat odată cu criza globală de sănătate, acest instrument de acoperire a riscului valutar a oferit o mare mare flexibilitate financiară, fiind astfel o sursă de economie financiară suplimentară.

Tendințe în evoluția activității economice în perioada următoare

Conform raportului INS publicat în luna august 2021, tendințele economice la nivel național pentru perioada august-octombrie a.c. sunt de creștere a activității în domeniul comerțului cu amănuntul (sold conjunctural +17%), ceea ce va determina și o creștere a prețurilor (sold conjunctural + 32%).

O creștere a activității de +11% și a prețurilor aferente de +38% este estimată în domeniul construcțiilor, cu creșteri chiar mai mari pe anumite segmente de nișă. Odată cu acestea se estimează și un avans al activității și al prețurilor din domeniul serviciilor cu +10%, respectiv +9%.

Pentru operatorii din lanțul logistic, cifrele amintite pot indica o oportunitate de dezvoltare, dar și o nevoie crescută de resurse financiare pentru susținerea acesteia.

Ținând cont că analiștii preconizează menținerea nivelului ascendent în evoluția monedei Euro în raportul cu Leul românesc, metoda cea mai facilă pentru a obține un respiro financiar este de a controla schimburile valutare, folosind cel mai bun curs de schimb posibil la momentul tranzacției.

Măsuri în domeniul vamal

Statul român vine în continuare în întâmpinarea importatorilor cu păstrarea unor facilități fiscale, precum prelungirea perioadei de acordare a facilităţilor pentru importul de mărfuri necesare combaterii epidemiei până la 31 decembrie 2021, ca umare a Deciziei UE 2021/660 a Comisiei din 19 aprilie 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2020/491. Decizia priveşte, însă, exclusiv scutirea de taxe la import şi exonerarea de TVA pentru mărfurile necesare combaterii efectelor epidemiei de COVID-19.

În contrapartidă, statul român a eliminat facilitatea prin care mărfurile cu valoare redusă beneficiau de scutire de TVA la import, normă impusă la nivelul întregului bloc comunitar. Mai exact, începând cu data de 1 iulie 2021, toate mărfurile importate în UE sunt supuse TVA-ului. Această măsură îi afectează mai mult pe cei care importă produse cu o valoare intrinsecă cuprinsă între 10 EUR și 150 EUR. Pentru produsele ce depășesc 150 EUR se vor achita și taxele vamale.

Persoanele juridice care fac importuri de produse în cantități mai mari și cu o valoare mai semnificativă pot folosi calculatoare online ce îi ajută să aibă un estimat al taxelor vamale, un exemplu în acest caz fiind TARIC.

Accesul persoanelor pe teritoriul României

Contextul pandemic va lăsa mereu deschise subiecte sensibile ce afectează transportul internațional de mărfuri, dar și pe cel de persoane. Printre aceste subiecte se regăsește și ideea de carantinare a șoferilor veniți pe teritoriul României din celelalte țări. În urma petiției făcute de UNTRR către DSU s-a primit răspunsul oficial în ceea ce privește condițiile și perioada de carantină acolo unde cazul. Astfel, conform Hotărârii nr. 43 din 01.07.2021 a CNSU:

• Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul României din Zona Verde, nu se instituie măsura carantinei;
• Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul României din Zona Galbenă sau Zona Roșie, se instituie măsura carantinei la domiciliu, la locația declarată sau spațiul special destinat pentru o perioadă de 14 zile, cu anumite excepții.

În data de 30 septembrie, aceste măsuri au fost completate cu o reglementare care vizează conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și pe conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane.

Concret, aceștia sunt exceptați de la măsura carantinei ”dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional”.

Este important de reținut că, în contextul creșterii incidenței cazurilor de Covid-19, autoritățile actualizează permanent aceste reglementări, noile hotărâri fiind puse la dispoziția companiilor interesate în pagina oficială.

Totodată, trebuie menționat și noul certificat digital al UE privind Covid, utilizat deja ca o modalitate de simplificare și creștere a siguranței transporturilor de persoane în spațiul comunitar.

Impozitarea diurnei

În fine, nu putem încheia această analiză fără să menționăm reglementarea privind impozitarea diurnei ca venit de natură salarială pentru sumele care depășesc valoarea a trei salarii brute de încadrare.

UNTRR a înaintat o nouă solicitare către Senat prin care solicită consultarea modului de transpunere în legislația română a Directivei 1057/2020 privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.

***

Fără îndoială, sectorul logistic s-a transformat imens datorită digitalizării și creșterii comerțului electronic, așa încât una dintre metodele de a fi cu un pas în fața competiției este asigurarea unui schimb valutar avantajos și efectuarea unor plăți externe în condiții cât mai bune.

Deși schemele de suport promovate de stat și completate cu facilități fiscale sunt binevenite întotdeauna, în așteptarea lor, dezvoltarea companiilor se află tot pe umerii managerilor. Pentru ei, planificarea bugetară poate fi mai simplă sau măcar predictibilă atunci când strategia financiară a companiei încorporează și instrumente pentru optimizarea costurilor. În acest context, este de așteptat ca orice antreprenor conștient de atenția pe care trebuie să o dedice utilizării bugetelor și resurselor financiare ale companiei să ia în calcul, cât mai curând, strategiile de creștere a marjelor comerciale prin economii din tranzacțiile internaționale.