POV: Inflație peste 8% în august și economie încetinită: efectele pe termen scurt ale consolidării fiscale

Guvernul României a aprobat un pachet fiscal considerat cel mai dur din ultimul deceniu. Miza este clară: reducerea deficitului bugetar, care a atins nivelul record de 8,3% din PIB în 2024, și păstrarea accesului la fonduri europene. Planul ar trebui să reducă deficitul cu 1,2% din PIB în 2025 și cu 3,8% în 2026. Costul? Mai puțini bani în economie, taxe mai mari, consum redus și un mediu de afaceri tensionat.

Un context mai stabil, politic și economic

Stabilitatea politică s-a îmbunătățit după alegerea pro-europeanului Nicușor Dan ca președinte și instalarea noului guvern condus de premierul Ilie Bolojan.

La reuniunea Ecofin din 8 iulie, cifrele pentru România arătau un deficit bugetar pentru primele 5 luni din 2025 de 3,39% din PIB, similar celui din 2024.

Totuși, Comisia Europeană a avertizat că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8,6% din PIB în 2025, dacă nu se iau măsuri de reducere a decalajului dintre veniturile și cheltuielile statului, ceea ce ar reprezenta o deteriorare și mai mare față de țintele convenite.

Măsuri fiscale cu efect imediat (1 august 2025)

• Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotelor reduse la 11%

• Accize mai mari 10% pentru carburanți, tutun și alcool

• Introducerea contribuției la asigurările de sănătate pentru partea de pensie care depășește 3.000 lei

• Creșterea taxei suplimentare pe cifra de afaceri a băncilor de la 2% la 4%

• Majorări de taxe pentru jocurile de noroc

• Reducerea bonusurilor în sectorul public

• Tăieri de cheltuieli în educație și concedii medicale

• Reforme în administrația publică locală și în companiile de stat

• Reducerea și restructurarea investițiilor publice

Măsuri aplicabile de la 1 ianuarie 2026

• Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%

• Taxarea proprietăților devine orientată pe valoare de piață

• Reforme fiscale verzi, creșterea rovinietei

• Revizuirea redevențelor

• Înghețarea salariilor și beneficiilor sociale în sectorul public

• Continuarea reformei administrației publice

• Scăderea pragului pentru voucherele de vacanță

Creștere economică fragilă și inflație persistentă

Cele mai vizibile efecte ale măsurilor fiscale se vor resimți în ritmul de creștere: doar 0,7% pentru PIB în 2025 și 1,3% în 2026, cu riscuri în scădere.

Consumul gospodăriilor va crește abia perceptibil (+0,8% în 2025, +0,7% în 2026). Investițiile vor avea performanțe slabe, pe fondul tăierilor din sectorul public și prudenței în cel privat.

Dinamica inflației

Inflația va crește semnificativ din cauza scumpirii energiei electrice (40%) și a majorărilor de taxe indirecte.

Se estimează un vârf al inflației de peste 8% în august 2025, cu o scădere treptată la 7,7% până la finalul anului, menținându-se peste 7% până în iulie 2026.

Inflația de bază va atinge un vârf temporar de 6,3%–6,4%, coborând la 3,3% până la finalul anului 2026.

Cum va evolua Leul?

BNR va menține probabil rata de politică monetară la 6,5% până în mai 2026, în lipsa unei scăderi semnificative a inflației. Ultima modificare de dobândă a fost în august 2024, iar în ședința din 8 iulie 2025 s-a decis păstrarea nivelului actual. Scăderile sunt așteptate abia din a doua jumătate a lui 2026, cu o rată estimată de 5,25% până la finalul anului.

Stabilitatea politică și promisiunea unui cadru fiscal mai coerent ar putea atrage capital străin, îmbunătățind lichiditatea și reducând presiunea pe dobânzile din piața monetară.

Totodată, traiectoria fiscală credibilă și inflația persistentă vor întârzia relaxarea monetară, oferind suport leului. Estimările actuale arată o depreciere lentă spre 5,20 RON/EUR până în decembrie 2025, mai favorabil decât nivelul de 5,25 prognozat anterior. În T3 2025, media ar putea fi în jur de 5,15 RON/EUR, cu un interval estimat între 5,03 și 5,17. Riscurile sunt înclinate spre un leu mai puternic, dacă stabilitatea actuală se confirmă.

Riscuri și incertitudini pentru anul în curs

Multe dintre măsuri sunt încă în fază de proiect și pot suferi amânări sau ajustări. Opoziția politică și nemulțumirile sindicale față de înghețarea salariilor pot duce la proteste sau blocaje administrative.

„Reducerea investițiilor publice, taxele mai mari, costurile crescute în aproape toate sectoarele și scăderea consumului pun frână economiei. În plus, mediul de afaceri se confruntă cu o combinație dificilă: cerere slabă pe piața internă, costuri mai mari de operare și acces limitat la finanțare, în condițiile în care dobânda-cheie rămâne la 6,5% cel puțin până în mai 2026”, este de părere Teofil Stanculea, Director Comercial al Akcenta în România.

„În acest context, companiile care nu au rezerve sau o strategie de adaptare riscă să piardă teren sau chiar să intre în dificultate. IMM-urile, importatorii și firmele din servicii neesențiale sunt cele mai expuse. Pentru exportatori, cursul valutar ar putea aduce oportunități — dar doar dacă vor ști să gestioneze riscul valutar și relațiile comerciale externe în mod inteligent”, concluzionează Stanculea.

Concluzie

Pentru businessurile conectate la valută, creditare sau consum intern, 2025 nu va fi un an de creștere, ci de rezistență. Măsurile fiscale sunt necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, dar vin cu efecte imediate și directe asupra economiei reale. Fereastra rămasă până la intrarea în vigoare a măsurilor (1 august) este scurtă, dar poate fi folosită pentru a recalibra strategii comerciale, pentru a negocia contracte și pentru implementarea instrumentelor de protecție valutară.

Cine acționează din timp își poate păstra marja și poziția competitivă într-un mediu în care nesiguranța va deveni noua normalitate.