07.12.2023
La peste 12 ani de la primul termen propus de autoritățile române, aderarea României la spațiul Schengen rămâne un subiect dificil. Procesul de aderare se află acum în al treilea stadiu în care România trebuie să îndeplinească un set de condiții impuse de grupul de lucru al Consiliului Europei în cooperarea polițienească, protecția datelor, consulate, granițe maritime, granițe aeriene, granițe terestre și sistemele SIS/SIRENE. Dezavantajele întârzierii intrării României în zona Schengen sunt multiple, însă printre cele care generează cele mai mari pierderi sunt cele economice. În esență, intrarea în spațiul Schengen înseamnă accelerarea schimburilor comerciale, întrucât accesul mărfurilor care pleacă ori tranzitează România s-ar face mult mai ușor.
Aproape 73% din exporturile românești au ca destinație piața unică europeană, ajungând la o valoare de aproximativ 51 de miliarde de Euro, din care aproape 36% sunt autoturisme și produse manufacturate, transportate prin puncte vamale subdimensionate.
În fiecare zi, în vămile din România spre Europa se formează, pe distanțe de kilometri, cozi de mașini de marfă. Pierderile acestora și ale firmelor ale căror mărfuri sunt transportate, cauzate de întârzierile de la punctele de frontieră, se ridică la sute de milioane de Euro.
Fie și numai din acest punct de vedere deschiderea granițelor terestre, odată cu intrarea în Schengen, ar însemna un comerț mai profitabil. Mărfurile vor circula mult mai rapid și vor exista costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, diurnele și salariile.
Încă de la început, spațiul Schengen a fost creat pentru a aduce beneficii economice semnificative pentru statele participante. Pandemia a fost primul eveniment esențial care a arătat cât de importantă este libera circulație, tocmai prin reintroducerea unor restricții atât pentru persoane, cât și pentru companii.
O serie de studii demonstrează faptul că spațiul Schengen sporește beneficiile economice ale participanților săi. Un studiu realizat în 2014 arată că efectele spațiului Schengen asupra comerțului din spațiul european sunt pozitive. Atunci când două țări sunt membre ale spațiului Schengen, comerțul bilateral net crește cu 0,1% în fiecare an. În cazul Europei, se arată că spațiul Schengen reduce semnificativ fricțiunile comerciale între partenerii comerciali și stimulează integrarea comercială între țări.
Din perspectiva României, acceptarea în spațiul Schengen ar trebui aliniată adoptării monedei Euro care va oferi României beneficiile care decurg din legăturile financiare mai strânse cu ceilalți 19 utilizatori ai monedei și cu Banca Centrală Europeană. În același timp, afacerile care activează în piața unică ar avea beneficiul utilizării unei monede relativ stabile, cu costuri de tranzacționare predictibile sau pe care le pot asigura împotriva fluctuațiilor cursului valutar.
România încă beneficiază de suportul Germaniei, un partener economic și politic strategic, în procesul de acceptare în zona Schengen. Mai multe scenarii sunt astăzi discutate, inclusiv separarea României și Bulgariei în procesului de aderare. Oricare ar fi calea diplomatică, România rămâne deocamdată de partea dezavantajată a pieței unice și a zonei Schengen. Un semn pozitiv îl reprezintă, însă, evoluția comerțului intra-UE al României, aflat pe un trend pozitiv de la începutul anului 2021.
Pe termen lung, beneficiile aderării la zona Schengen nu pot fi contestate, iar afacerile românești care se consolidează acum în zona Euro vor avea cu siguranță de câștigat la momentul deschiderii granițelor.
Analiză oferită de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor, care de mai bine de 25 de ani oferă IMM-urilor condiții inegalabile pentru schimburi valutare și plăți internaționale.