Pandemia de coronavirus a generat o întrerupere fără precedent a comerțului mondial, situație care a afectat comercianții români care tranzacționează cu parteneri străini, forțându-i să facă față lockdownului general prin restricții, schimbări de reguli, interdicții și beneficiind în tot acest timp de ajutor limitat.
Conform unui sondaj derulat de Institutul Național de Statistică (INS) în peste 1 700 de companii, în luna martie peste 70 % dintre firmele exportatoare din România au fost afectate de pandemie. Dintre acestea:
Situația este similară și în cazul importurilor, unde 60 % dintre companii au fost afectate de pandemie:
Situația s-a înrăutățit în luna aprilie, prima lună de blocaj complet. Conform datelor INS, în această lună exporturile României s-au înjumătățit, după o scădere anterioară de 11 % în martie, iar importurile s-au contractat cu peste 30 %, după un recul de 1,8 % în martie.
În contextul pandemiei, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru deblocarea și repornirea comerțului în cadrul pieței unice. Unele state membre au fost mai proactive, luând măsuri suplimentare pentru a-și susține sectorul de export/import.
În domeniul vamal s-au aplicat o serie de facilități și simplificări ale legislației, precum:
De asemenea, UE a flexibilizat legislația permițând asigurarea creditele la export pe termen scurt, atunci când este necesar.
România nu a pus în aplicare un pachet de măsuri speciale pentru susținerea importatorilor și exportatorilor români, cu excepția celor instituite la nivel european. Însă firmele exportatoare și importatoare au putut apela la programul IMM Invest, prin care statul promite subvenții la dobânzile la credite de investiții şi pentru capitalul de lucru. Susținerea de către stat a șomajului tehnic, suspendarea la plată a ratelor bancare, amnistia fiscală sau suspendarea popririlor bancare reprezintă alte măsuri care au fost disponibile, alături de rambursarea TVA la timp, soluție care a asigurat firmelor lichidități și cash-flow. Recent, Guvernul a anunțat un mecanism de garantare a creditelor pentru companii mari, măsură ce va asigura capital de lucru și care va avea un plafon de 8 miliarde de Lei și de care vor putea beneficia și marii exportatori.
În ceea ce privește măsurile restrictive, România a fost singura țară din UE care a introdus o interdicție privind exportul de alimente, respectiv la cereale, făină, zahăr, ulei, produse de patiserie. Restricția a fost ridicată în urma criticilor venite din partea UE și a reacțiilor pieței.
O altă măsură, mai puțin fericită, a fost suspendarea în plină criză a programului de promovare a firmelor la export, prin care companiile româneşti participau în străinătate la târguri, expoziţii şi misiuni economice pe motivul că o serie întreagă de expoziții și evenimente internaționale s-a anulat ca urmare a pandemiei. Autoritățile au reluat, însă, rapid programul și au lansat trei scheme de ajutor:
Companiile românești au fost și ele serios afectate de pandemie, atât la nivelul producției, cât și la nivelul comercializării și exportului produselor proprii. Multe dintre acestea, pentru a nu închide activitatea, s-au reorientat către alte piețe sau către alte activități, iar multe dintre ele s-au bazat pe export. Vă prezentăm câteva exemple de strategii flexibile care au ajutat anumite companii, mai mari sau mai mici, să depășească anumite momente dificile:
O bună parte dintre antreprenorii români întrevăd oportunități și consideră că pandemia este un moment bun pentru a cuceri alte piețe străine, în contextul în care Uniunea Europeană începe să susțină scurtarea lanțurilor de producție, iar mulți parteneri se feresc să mai cumpere din China.
În ciuda ridicării restricțiilor și măsurilor luate, majoritatea analiștilor financiari confirmă o perioadă dificilă până la finele anului și nu numai.
Miroslav Novák, analist economic în cadrul AKCENTA, consideră că „principalul risc cu care se confruntă România este dependenţa de pieţele externe, în actualul context al globalizării. Atâta timp cât principalele economii, precum cele ale Germaniei, Italiei sau Franţei, nu îşi vor reveni, cea românească nu poate spera la o revigorare.”
Fondul Monetar Internațional și-a înrăutățit prognozele și estimează că va avea loc o contracție de 11,9% în comerțul global în acest an, procent care reflectă o cerere mai mică de bunuri și servicii, incluzând aici și turismul. Așadar, comerțul internațional nu va reveni rapid la ritmul de dinainte de pandemie și în mod clar principiile și strategiile de business se vor schimba, în contextul în care UE mizează pe o producție mai localizată.
Pentru a veni în sprijinul exportatorilor și importatorilor, autoritățile române au demarat deja elaborarea Strategiei de Export a României 2021-2025, cu extindere până în 2030. Programul de promovare a exportului își așteaptă beneficiarii, iar măsurile de sprijin vor continua, odată cu planul de relansare economică.
Până atunci, însă, companiile din export/import din România pot folosi alte soluții de minimizare a costurilor pentru a-și proteja afacerea și marginile comerciale, precum tranzacționarea prin intermediul AKCENTA.
În calitate de jucător în industria fintech europeană, AKCENTA este alături de partenerii săi, generând în timpul pandemiei economii importante pentru comercianții români din portofoliu care au optat pentru o strategie optimizată pentru eficiență, alegând să tranzacționeze inteligent în piețele europene de interes.