16.09.2024
Pentru companiile românești de import-export, schimburile valutare din moneda locală (RON) în alte monede decât cele principale (EUR, USD), pot fi costisitoare sau, dimpotrivă, cu o strategie corectă, pot aduce economii considerabile.
Riscurile valutare sunt o constantă a afacerilor internaționale, astfel că orice antreprenor trebuie să realizeze periodic o analiză exhaustivă a expunerii afacerii sale la aceste riscuri, cu anticiparea intrărilor și ieșirilor de valută pe parcursul unui an întreg, dar și a costurilor aferente.
O previziune corectă a bugetului poate scoate la iveală în timp util expuneri sensibile la riscurile valutare sau, deopotrivă, comisioane și taxe aferente schimburilor valutare care pot fi diminuate sau chiar eliminate, cu ajutorul unui partener specializat în plăți internaționale.
Proporția în care puteți face economii depinde și de țările în care activează partenerii de afaceri. Dacă vă focusați pe zona euro sau intenționați să vă extindeți afacerile în mai multe țări străine, am identificat pentru dumneavoastră câteva situații în care schimbul valutar este mai eficient prin folosirea monedei locale în locul celei principale (EUR sau USD).
Dacă luăm în considerare datele statistice privind comerțul internațional al României, putem trage concluzia că Cehia, Polonia și Ungaria sunt câteva dintre țările cheie în importurile și exporturile țării noastre. Iar elementul care leagă toate aceste țări de România este moneda de schimb, în toate țările menționate fiind încă folosite monedele locale.
Cum arată afacerile bilaterale dintre România și Cehia, Polonia, respectiv Ungaria? Să vedem câteva cifre relevante:
1. Schimburi comerciale România - Cehia
Conform celor mai recente date, România și Cehia mențin o relație comercială dinamică, cu balanțe comerciale diferite. În mai 2024, România a înregistrat un deficit comercial de aproximativ 3,2 mld. USD, reflectând dezechilibrul comercial general al României. Cehia, pe de altă parte, se confruntă cu un excedent comercial care se ridică în prezent la aproximativ 2,1 mld. USD, indicând performanța puternică a exporturilor țării, în special în sectoarele auto și de mașini.
Datele disponibile pentru anul 2023 arată că top trei exporturi din România către Cehia sunt:
| Echipamente electrice și electronice | 1,12 mld. USD |
| Autovehicule (cu excepția trenurilor și tramvaielor) | 468,20 mil. USD |
| Mobilier, semne luminoase, clădiri prefabricate | 229,23 mil. USD |
De asemenea, top trei importuri din Cehia în România sunt reprezentate de:
| Echipamente electrice și electronice | 1,01 mld. USD |
| Autovehicule (cu excepția trenurilor și tramvaielor) | 615,59 mil. USD |
| Mobilier, semne luminoase, clădiri prefabricate | 443,68 mil. USD |
Sursa: United Nations COMTRADE
2. Schimburi comerciale România - Polonia
În mai 2024, balanța comercială dintre România și Polonia reflectă o relație economică robustă. România a înregistrat un deficit comercial semnificativ, în mare parte din cauza importurilor ridicate din Polonia, care fac parte din creșterea mai largă a exporturilor Poloniei în regiunea europeană. Între timp, Polonia se bucură de o balanță comercială pozitivă, susținută de sectoarele sale puternice de export, inclusiv automobile, utilaje și electronice.
Importurile din Polonia în România includ componente auto, diferite tipuri de mașini și echipamente industriale, produse chimice, inclusiv produsele farmaceutice. Exporturile din România în Polonia includ mai ales vehicule, în special autoturisme Dacia, precum și mașini electrice, inclusiv elemente precum transformatoare electrice și alte echipamente. Îmbrăcămintea și produsele textile sunt, de asemenea, exporturi notabile.
În ce privește volumul importurilor și exporturilor, conform celor mai recente date, importurile României din Polonia sunt evaluate la aproximativ 5,5 mld. USD, în timp ce exporturile din România către Polonia sunt de aproximativ 3,2 mld. USD. Comerțul dintre cele două țări se concentrează puternic pe componente auto, mașini, produse chimice și echipamente electrice. Acest dezechilibru comercial duce la un deficit comercial notabil pentru România în comerțul bilateral cu Polonia.
3. Schimburi comerciale România - Ungaria
Balanța comercială dintre România și Ungaria se caracterizează în acest moment printr-un deficit notabil din partea României:
Acest lucru duce la un deficit comercial de aproximativ 900 de mil. de dolari pentru România în relația sa comercială cu Ungaria. Ungaria rămâne unul dintre principalii parteneri comerciali ai României în cadrul UE, în special în sectoare precum componentele auto, utilajele și electronicele.
4. Schimburi comerciale România - China
China reprezintă excepția de la regula comerțului în zona euro, însă este un partener cheie al României în comerțul internațional. Începând cu luna mai 2024, relația comercială a României cu China prezintă un deficit comercial semnificativ, respectiv importuri aproape duble din China față de exporturile către China:
Comerțul este determinat în mare măsură de importurile României de mașini, electronice și diverse bunuri industriale din China, cele mai semnificative categorii fiind: mașini și echipamente (aprox. 320 mil. USD), echipamente electrice și electronice (200 mil. USD), textile și îmbrăcăminte (100 mil. USD), vehicule și piese pentru vehiculelor (90 mil. USD), produse chimice (70 mil. USD). În ce privește exporturile, România expediază preponderent automobile și piese auto (aprox. 150 mil. USD), mașinărie (80 mil. USD), produse agricole (60 mil. USD), produse chimice (40 mil. USD), lemn și mobilier (30 mil. USD).
Leul românesc a devenit o monedă foarte stabilă în ultimii ani, în principal cu sprijinul politicii monetare restrictive a Băncii Naționale a României. În ansamblu, leul românesc (RON) tinde să fie mai puternic decât forintul maghiar (HUF), dar mai slab decât zlotul polonez (PLN) și coroana cehă (CZK).
Cursul oficial pentru monedele țărilor la care facem referire în articolul de față raportat la Leul românesc este următorul*:
1 CZK ≈ 0,1988 RON
100HUF ≈ 1,2593 RON
1 PLN ≈ 1,1621 RON
1 CNY ≈ 0,6257 RON.
*Curs oficial al B.N.R. pentru data de 26 august 2024
Tendință: Leul s-a întărit în general față de coroana cehă în ultimul an, însă pe parcursul anului curent perechea a avut o volatilitate crescută. Tendința de creștere a Leului se menține față de coroana cehă în condițiile în care încrederea managerilor de companii din Cehia a ajuns în august la 93,7, respectiv cel mai scăzut nivel din luna februarie a acestui an. Analiștii Akcenta consideră că indicatorul din august este un semnal de alarmă pentru continuarea redresării lente a economiei interne în a doua jumătate a acestui an, mai ales dacă se adaugă performanța slabă continuă a industriei germane și deteriorarea situației din sectorul serviciilor din această țară.
Factori cheie în evoluția perechii: Rata inflației din România și incertitudinile economice care au contribuit la deprecierea leului, respectiv impactul evoluției economiei germane în declin asupra economiei din Cehia.
Tendință: Leul a rămas relativ stabil, chiar într-o ușoară creștere față de forintul maghiar. Forintul a fost mai volatil din cauza ratelor mai ridicate ale inflației din Ungaria și a provocărilor economice.
Factori cheie în evoluția perechii: politicile băncii centrale a Ungariei și costurile mai mari ale energiei au exercitat presiuni descendente asupra forintului, în timp ce leul a beneficiat de un mediu economic mai stabil.
Tendință: Leul a slăbit constant în fața Zlotului polonez. Economia poloneză a dat dovadă de rezistență, zlotul beneficiind de exporturi puternice și de o piață a muncii robustă.
Factori cheie în evoluția perechii: Politicile economice ale Poloniei și capacitatea sa de a gestiona inflația mai bine decât unii dintre colegii săi din Europa de Est au ajutat Zlotul să-și mențină puterea în raport cu leul.
Tendință: Leul a arătat o ușoară apreciere față de yuanul chinezesc în ultimul an. Yuanul se confruntă recent cu o apreciere față de USD pe care Banca Populară a Chinei încearcă să o mențină sub control, în condițiile în care economia Chinei este slăbită, cu ieșiri de capital persistente.
Factori cheie în evoluția perechii: Cererea globală de bunuri chinezești și puterea relativă a economiei Chinei au susținut yuanul renmibi, în timp ce leul s-a confruntat cu presiuni din cauza vulnerabilităților economice ale României.
În concluzie, leul românesc a cunoscut un amestec de stabilitate și volatilitate în raportul cu monedele analizate, performanța sa fiind influențată în mare măsură de condițiile economice regionale, inflație și politici economice naționale. Stabilitatea relativă a leului față de Forint contrastează cu deprecierea leului față de Zlot, dar și cu aprecierea leului față de Coroana cehă și Yuan, evidențiind peisajele economice variate din Europa Centrală și de Est și Asia.
Plățile și încasările către Cehia, Polonia, Ungaria sau China derulate prin intermediul instituțiilor bancare au marele dezavantaj al schimburilor intermediare – din RON într-o monedă cheie (EUR/USD) și apoi din acea monedă în moneda locală a țării partenerului de afaceri.
O modalitate mai inteligentă și mai puțin costisitoare de a derula tranzacțiile în aceste monede este conversia directă.
Singurul lucru de care aveți nevoie pentru a tranzacționa direct din RON în oricare dintre aceste monede locale este un cont curent în moneda de schimb. Și nu este nicio problemă dacă banca cu care lucrați nu vă oferă această opțiune. Partenerii de tip fintech, precum Akcenta, există tocmai pentru a simplifica operațiunile de acest tip pentru dumneavoastră.
Iată câteva motive pentru care poate fi mai avantajos să schimbați bani direct în valuta locală:
Având în vedere caracterul fluctuant al leului românesc (RON) față de coroana cehă (CZK), forintul maghiar (HUF), zlotul polonez (PLN) și yuanul chinezesc (CNY) din acest an, companiile românești care fac afaceri cu parteneri din aceste țări pot adopta mai multe strategii de acoperire a riscului valutar (FX hedging) pentru a atenua riscurile tranzacționării:
Companiile românești pot încheia contracte forward pentru a bloca cursurile de schimb pentru tranzacțiile viitoare. Instrumentul este deosebit de util atunci când avem de-a face cu coroana cehă unde volatilitatea este mai mare sau cu Zlotul polonez și Yuan-ul renmibi, față de care leul a slăbit ușor.
Prin blocarea ratelor curente, companiile se pot proteja de deprecierea ulterioară a leului, asigurând costuri sau venituri previzibile.
Este o strategie care implică sincronizarea veniturilor și cheltuielilor în aceeași monedă străină. De exemplu, dacă o companie românească importă bunuri din China, ar putea încerca să genereze venituri și în CNY prin vânzarea directă către clienții chinezi, ceea ce ar genera încasări în această monedă.
Acest lucru minimizează nevoia de conversie valutară și reduce expunerea la fluctuațiile valutare.
Monitorizarea regulată a tendințelor valutare și a indicatorilor economici în Cehia, Ungaria, Polonia și China este esențială. Antreprenorii din import-export ar trebui să își adapteze strategiile de acoperire a riscurilor în funcție de condițiile pieței, un segment unde oricare dintre reprezentanții noștri vă poate oferi suport activ.
***
Per total, abordarea optimă presupune o combinație a acestor strategii de acoperire împotriva riscurilor, adaptată relațiilor comerciale și nivelurilor de expunere specifice companiei dumneavoastră. Procedând astfel, puteți gestiona eficient riscurile valutare și puteți proteja marjele de profit împotriva volatilității leului în raport cu orice monedă, inclusiv CZK, HUF, PLN și CNY.
