5 vulnerabilități critice în import-export: cum să vă protejați afacerea și să evitați pierderile financiare

Dacă ați începe azi un business de import-export, de unde ați începe? Analiștii ne dau mereu același răspuns: scrutați piața, identificați nișa unde puteți oferi ceva diferit și profitați de această oportunitate.

În teorie, această abordare este considerată corectă. În practică însă, succesul unei afaceri de import-export se măsoară în cifre, bilanțuri și creștere.

Iar pentru ca cifrele să fie pozitive, orice antreprenor din această industrie are nevoie să cunoască în detaliu riscurile acestui tip de business, dar și vulnerabilitățile comerțului internațional. 

Ce implică asta, dar și ce puteți face pentru a limita efectele negative asupra afacerii dumneavoastră, indiferent că este o afacere cu istoric sau o afacere nouă, vă invităm să aflați în informațiile care urmează.

5. Concurența

Piața de import-export este foarte competitivă și, comparând statisticile oficiale, putem spune că importatorii români se luptă cu o concurență mai acerbă decât exportatorii români. Importurile sunt încă predominante, iar deficitul balanței comerciale (indicatorul care arată cum evoluează diferența dintre importuri și exporturi) este din nou în creștere (+9,5% în ianuarie 2023 versus ianuarie 2022.)

În același timp, o strategie neadaptată publicului-țintă sau o gestionare nepotrivită a relațiilor cu clienții poate duce la pierderea clienților și a veniturilor. Iar dacă ne gândim și la cadrul legal, atunci riscul este evident. Respingerea aderării României la spațiul Schengen este doar unul dintre exemplele recente.

În continuare, importatorii și exportatorii români nu pot beneficia de controalele rapide la frontieră și de birocrația redusă aplicată companiilor din țările acceptate în Schengen, ceea ce poate crește costurile și timpul necesar pentru a trimite mărfurile din sau înspre România, dar poate și întârzia tranzacțiile. 

4. Riscul neconformării legale

Rămânem în sfera birocrației pentru a discuta despre cum se transpune în cifre o pregătire neadecvată a documentației obligatorii cerute unei afaceri de import-export.

Chiar și în UE, unde există reglementări comunitare aplicabile, de principiu, tuturor țărilor membre, există reglementări specifice care pot costa timp și bani o afacere de import-export.

Când vreți să extindeți afacerea într-o nouă țară, asigurați-vă că:

• Știți care este cadrul legal aplicabil produselor pe care vreți să le importați/exportați. Solicitați sfatul unui avocat sau al unei firme specializate în verificarea și întocmirea documentației dacă vreți ca totul să fie în regulă, de la prima tranzacție;
• Aflați toate micile detalii care dau bătăi de cap. De exemplu, știți dacă etichetele de pe produsul dumneavoastră trebuie să fie în limba locală? Sau cât de rezistent trebuie să fie ambalajul? Ce marcaje trebuie să apară pe exteriorul cutiilor de carton pentru a respecta legea? Ideea este că fiecare antreprenor trebuie să verifice constant toate aspectele, să nu lase nimic neacoperit atunci când vine vorba de a perfecționa detaliile transportului produsului și de a evita, de exemplu, riscul blocării mărfurilor în vamă;
• Ați obținut numărul EORI? Aflați din timp dacă este necesar să obțineți numărul EORI (am abordat acest subiect pe larg în mini-ghidul nostru dedicat companiilor românești care doresc să importe din Germania);
• IOSS (Import-One-Stop-Shop) – aveți grijă la noua procedură UE care permite vânzătorilor online să prezinte vânzările acoperite de reglementările în vigoare într-o singură declarație fiscală.

Chiar dacă par complexe, aceste operațiuni făcute bine de la început sau ori de câte ori este nevoie vă scutesc de amenzi importante și vă ajută să vă concentrați pe creșterea afacerii, nu doar pe soluționarea disputelor.

3. Riscul de transport și logistică

Nu subestimați niciodată importanța logisticii deoarece, fără ea, afacerea dumneavoastră ar putea să nu funcționeze la fel de bine ca acum. Logistica presupune organizarea detaliată și implementarea unei operațiuni sofisticate care poate fi aplicată informațiilor, transportului, inventarierierii, depozitării, manipulării materialelor și ambalării, eliminarii și securitații.

Avansul tehnologic impresionant generat de criza Covid în domeniul logistic face ca acest risc să fie mult mai mic decât în urmă cu câțiva ani. Platformele care intermediază comenzile de transport, depozitele logistice operate de terți, aplicațiile mobile care vă ajută să gestionați direct și rapid situații care altădată necesitau timp și costuri suplimentare, toate acestea fac afacerea dumneavoastră un pic mai simplu de gestionat.

Cu o pandemie aproape încheiată, este înțelept să vă construiți și un plan de criză. Mai ales acum când nu există presiune asupra afacerii. 

2. Riscul de incertitudine politică și economică

Cine s-ar fi gândit în ianuarie 2022 că va apărea un război la granița României!? Dar la impactul pe care acesta l-a avut în creșterea importantă a exporturilor de cereale ale României sau în schimbarea rolului României în transportul de mărfuri dintre Asia și Europa!?

Modificările legislative, problemele politice și economice, instabilitatea și conflictele internaționale afectează întotdeauna comerțul internațional, iar impactul negativ asupra afacerilor de import-export este mai dificil de estimat.

Și, ca într-un joc de domino, o criză va genera o altă criză până la un eveniment care va opri jocul și va impune un joc nou. Criza Covid a generat o inflație globală fără precedent, dar și o criză secundară pe piața energiei. Conflictul dintre Ucraina și Rusia a schimbat strategia politică și comercială a Chinei. Ca rezultat, piața financiară din S.U.A. și, recent, din Europa au fost zguduite de falimente ale unor bănci care păreau mai mult decât stabile.

În acest caz, abordarea strategică a modalităților de gestionare a riscurilor potențiale este singura care poate ajuta afacerea dumneavoastră să supraviețuiască în contexte negative și să crească atunci când există oportunități.

Toate acestea ne aduc la cel mai important risc într-o afacere de import-export.

1. Riscul valutar

Cel mai important risc într-o afacere de import-export este riscul valutar. Când tranzacționați internațional, inevitabil veți cumpăra monedă străină pentru a plăti mărfuri, servicii sau furnizori și veți schimba monedă străină în Lei pentru a putea acoperi costurile curente operaționale, pentru a plăti salariile sau dividendele.

Fiecare tranzacție pe care o veți face este supusă volatilității din piață, dar și costurilor ascunse – taxe și comisioane bancare, adesea ignorate, dar întotdeauna prezente în bilanțul contabil.

Lipsa controlului asupra fiecărui Leu poate duce la pierderi financiare semnificative în cazul în care valoarea monedei principale se schimbă brusc. La fel și necunoașterea tendințelor monedelor în care tranzacționați. Rămâne însă o constantă faptul că EUR și USD sunt favorite în comerțul internațional.

Să luăm, însă, un exemplu într-o monedă diferită: dacă produsele pe care le importați sunt din China, atunci tranzacționarea directă în Yuan este cea mai simplă cale de a păstra costurile de tranzacționare la minimul posibil. În plus, monedele alternative sunt considerate și mai sigure, adică mai puțin volatile. Iar asta înseamnă predictibilitate, un aspect crucial pentru stabilitatea unui business de import-export.

Câte dintre aceste vulnerabilități le-ați identificat deja în business-ul pe care îl conduceți?

Adesea, economiile obținute din costuri mai reduse ale afacerii dumneavoastră pot fi contrabalansate de pierderile rezultate în urma unor perturbări exterioare ca cele geopolitice. Însă, dacă reușiți să gestionați eficient fiecare risc în parte, începând cu riscul valutar, atunci puteți fi siguri că sunteți pe drumul către o afacere de import-export de succes.