11.01.2022
La nivel european, economia se redresează cu pași rapizi în urma recesiunii provocate de pandemie. Pe măsură ce campaniile de vaccinare progresează, restricțiile impuse încep să fie ridicate, iar economiile țărilor se redeschid. Perspectivele de redresare sunt bune, după cum arată și un raport realizat de experții din cadrul Comisiei Europene.
Se preconizează faptul că economia la nivel european va atinge o rată de creștere de 4.3% în 2022 și de 2.5% în 2023. Însă această creștere depinde în principiu de următorii 2 factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la creșterea cererii.
Există însă și alte situații care vor produce schimbări în anul 2022 în sectorul de import-export, cum ar fi inflația, crize politice și sociale din anumite țări, conflictele dintre state, chiar și clima. Vom vorbi în cele ce urmează despre 5 tendințe globale care pot să influențeze în cea mai mare măsură activitatea importatorilor și exportatorilor în 2022.
Se vorbește din ce în ce mai mult despre noua variantă a virusului – Omicron, dar și despre contextul îngrijorător, potrivit specialiștilor din cadrul OMS. Tot mai multe studii analizează în prezent transmisibilitatea și răspândirea noii variante, dar și eficacitatea tratamentelor existente pe piață împotriva noii variante.
Informațiile oficiale sunt însă limitate de aceea, scenariile care privesc noi restricții de circulație mondială, chiar în perioada aglomerată a livrărilor de sărbători nu sunt neapărat optimiste. Nu trebuie să uităm, de exemplu, perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare și creșterea tensiunilor pe piața mărfurilor pe care le-a generat varianta Delta a virsului, răspândită rapid la nivel global.
Ce pot face companiile care activează în comerțul internațional în această situație?
Să abordeze o atitudine precaută și să își planifice încă de acum contractele și livrările pentru lunile de început ale anului 2022. Un alt avantaj al acestei abordări îl poate reprezenta și asigurarea unor cursuri valutare mai bune pentru tranzacțiile internaționale viitoare.
Cu atât mai mult cu cât, inflația, cea de a doua tendință despre care vom vorbi mai jos, are un impact negativ direct asupra cursului de schimb, indiferent despre ce monedă este vorba.
Reluarea activității în majoritatea statelor din UE a fost însoțită și de o creștere a inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În octombrie 2021, s-a înregistrat la nivelul Uniunii Europene o rată a inflației de 4.1% - record negativ depășit doar de cifrele din 1997 când, de altfel, a și început publicarea datelor privind acest indicator din zona euro.
Specialiștii susțin că această creștere a inflației a fost determinată în primul rând de creșterea prețurilor la energie, dar și de anumite ajustări economice post-pandemie. Se preconizează că, în țările din blocul comunitar, nivelul mediu al inflației se va situa la nivelul de 2.5% în 2022 și va scădea la 1.6% în 2023, atunci când prețurile la energie se vor stabiliza.
Inflația este un factor ce afectează costurile companiile de import-export pe mai multe niveluri – de la costurile directe resimțite în cheltuielile proprii (combustibili, utilități, taxe și comisioane bancare etc.), la costurile indirecte, respectiv prețul serviciilor și bunurilor contractate de la terți.
Deloc de neglijat este și efectul unei inflații crescute în deprecierea monedei naționale în raport cu valutele partenerilor comerciali.
În decembrie 2021, Leul s-a situat la o valoare medie 4,9489 față de Eur, în timp ce în ianuarie 2021 valoarea era de 4,8728. În raport cu USD, creșterea a fost mai puțin pronunțată, deși cu mai multe fluctuații, cursul evoluând de la valoarea medie de 4,0029 în ianuarie la o medie de 4,3789 în decembrie 2021.
Impactul acestei volatilități din piața valutară asupra costurilor poate fi gestionat atât timp cât compania dumneavoastră are o strategie financiară realistă care include instrumente de acoperire a riscului valutar.
Pentru 2022, Banca Națională a României prognozează menținerea ratei inflației pe un trend ascendent, cel puțin până spre mijlocul anului. În același timp însă, reprezentanții instituției susțin că nu se va depăși rata de 7,94%, un maxim atins în luna octombrie 2021, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație.
Un subiect de mare interes printre companiile de import-export este conflictul dintre China și UE, în condițiile în care cele mai multe mărfuri sunt importate din China. Acordul comercial dintre UE și China este amenințat din ce în ce mai mult de sancțiunile impuse. Totul a început în decembrie 2020, atunci când UE a impus sancțiuni împotriva Chinei pentru încălcarea drepturilor omului și abuzuri grave. China a răspuns cu o serie de contrasancțiuni, criza diplomatică având ca efect blocarea procedurilor de ratificare a Acordului de Investiții dintre UE și China.
În urmă cu câteva zile, UE a anunțat că prelungește sancțiunile impuse Chinei cu încă un an, până în decembrie 2022. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și care va fi impactul asupra companiilor care importă din China.
Schimbările climatice extreme pot duce la o creștere a prețurilor pentru anumite produse. Spre exemplu, în 2020, Africa a fost lovită de apariția unor roiuri masive de lăcuste care au distrus culturi și vegetație, China a suferit pagube de pe urma inundațiilor, iar SUA s-a confruntat cu incendii majore.
Astfel de evenimente meteorologice extreme nu pot fi prezise cu acuratețe, însă atunci când au loc, pagubele însemnate pe care le produc duc la apariția întârzierilor în lanțurile de aprovizionare și generează costuri mai mari pentru companiile de import-export.
O tendință cu o probabilitate mare de apariție în 2022, este criza socială și politică din regiuni precum Orientul Mijlociu, Africa sau America Latină. În aceste zone, tensiunile politice și sociale, dar și prăbușirea economiei după pandemie ar putea duce la un colaps total din punct de vedere guvernamental și ar putea împiedica redresarea globală.
Pentru România, efectele ar putea fi cel mult indirecte, însă importatorii care au parteneri stabili în aceste zone trebuie să fie mai atenți la evoluția întregii situații și, în cazuri extreme, să își diversifice activitatea în alte piețe mai stabile.
***
Acestea sunt doar câteva situații care ar putea să apară în 2022, destabilizând schimburile economice internaționale. Evoluția pandemiei și a inflației sunt factorii cu cea mai mare probabilitate să creeze un impact negativ de lungă durată. De altfel, la nivel macroeconomic, se vorbește foarte mult despre presiunea inflaționistă, aceasta fiind de fapt și cea mai mare amenințare pentru companiile care activează în sectorul import-export.
Energia, materiile prime și chiar și transportul mărfurilor au înregistrat o creștere majoră și bruscă a prețurilor în anul 2021, iar această tendință pare că se va păstra și în anul 2022.
AKCENTA vă stă oricând la dispoziție pentru a vă oferi sprijin în tranzacțiile intra-comunitare și în cele internaționale, dar și pentru a vă ajuta compania să își păstreze stabilitatea financiară cu ajutorul ratelor de schimb valutar personalizate și al instrumentelor de acoperire a riscului valutar.