Evenimente cheie
România: În luna decembrie 2024, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (exceptând autovehicule și motociclete) a scăzut comparativ cu noiembrie 2024, cu 7,7% ca serie brută și cu 0,1% ca serie ajustată, potrivit datelor INS. Comparativ cu decembrie 2023, scăderea a fost și mai accentuată, de 10,2% brut și 11,7% ajustat. La nivelul întregului an 2024, cifra de afaceri a scăzut cu 3,0% față de 2023. Cele mai mari scăderi anuale s-au înregistrat în comerțul cu produse agricole brute și animale vii (-27,8%), iar cele mai mari creșteri în comerțul cu ridicata nespecializat (+15,3%). În sectorul serviciilor de piață prestate întreprinderilor, cifra de afaceri a crescut cu 8,9% în decembrie 2024 față de noiembrie 2024, dar a scăzut cu 6,1% față de decembrie 2023. Ajustat sezonier, scăderea anuală a fost și mai semnificativă, de 10,5%. În 2024, față de 2023, scăderea totală a fost de 3,5%. Cele mai afectate sectoare au fost serviciile informatice și IT (-4,1%) și transporturile (-7,3%), în timp ce comunicațiile (+1,8%) și producția cinematografică și TV (+8,7%) au înregistrat creșteri. Minuta ședinței BNR din 14 februarie arată că guvernatorii băncii centrale se așteaptă, pentru 2025, la o fluctuație pronunțată a inflației în prima jumătate a anului, urmată de o scădere mai lentă decât cea anticipată anterior. Inflația va rămâne peste intervalul țintei până la sfârșitul anului, urmând să se reducă la 3,8% în decembrie 2025 și la 3,1% în decembrie 2026. Economia va înregistra o redresare mai lentă decât s-a anticipat, cu o accelerare treptată, susținută de scăderea inflației, creșterea cererii externe și utilizarea fondurilor europene. Consumul privat va continua să fie principalul motor al PIB, dar cu o contribuție redusă față de 2024, în special din cauza măsurilor fiscal-bugetare care vor afecta veniturile populației. Investițiile vor crește, susținute de fonduri europene, însă incertitudinile legate de ajustarea fiscală și contextul geopolitic pot influența negativ această evoluție. Deficitul de cont curent, deși va cunoaște o corecție în 2025-2026, va rămâne ridicat, menținând riscuri pentru inflație, prima de risc suveran și sustenabilitatea economică. Printre principalele motive de îngrijorare pentru companii în 2025 se numără incertitudinea legată de politica fiscală și măsurile de consolidare bugetară, care pot reduce cererea internă. Creșterea costurilor salariale în sectorul privat, alimentată de cererea de forță de muncă și eliminarea unor facilități fiscale, ar putea pune presiune asupra companiilor, afectând competitivitatea. Piața muncii dă semne de tensionare, cu un deficit de forță de muncă în creștere la începutul anului, ceea ce poate îngreuna angajările și crește costurile de operare. Riscurile legate de cursul de schimb al leului rămân ridicate, din cauza deficitelor gemene mari și a incertitudinilor politice interne, iar volatilitatea piețelor financiare internaționale, amplificată de tensiunile geopolitice și măsurile protecționiste, poate afecta accesul la finanțare. În plus, inflația ridicată și costurile de producție, inclusiv cele generate de prețurile materiilor prime și energiei, ar putea menține presiuni asupra marjelor de profit ale firmelor.
Germania: În februarie 2025, climatul de consum din Germania a continuat să se deterioreze, cu o scădere de 2,1 puncte, ajungând la -24,7 puncte. Deși a existat o ușoară îmbunătățire a așteptărilor economice, veniturile anticipate și dorința de a cumpăra au scăzut pentru a doua lună consecutiv. În schimb, tendința de economisire a crescut cu 1,2 puncte, ceea ce reflectă o precauție sporită a consumatorilor. Așteptările privind veniturile au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 13 luni, influențate de prețurile ridicate, incertitudinea economică și nemulțumirea față de climatul politic. În paralel, disponibilitatea de a face achiziții a continuat să scadă, atingând -11,1 puncte, pe fondul îngrijorărilor privind siguranța locurilor de muncă, relocarea producției în străinătate și creșterea numărului de falimente corporative. Deși pesimismul economic s-a redus ușor, experții avertizează că 2025 ar putea fi al treilea an consecutiv de recesiune pentru Germania, o situație fără precedent. Această perspectivă afectează atât consumatorii, cât și companiile, care se confruntă cu dificultăți în luarea deciziilor de investiții și expansiune.
SUA: În ianuarie 2025, vânzările de locuințe noi unifamiliale au scăzut cu 10,5% față de luna precedentă, ajungând la un ritm anualizat ajustat sezonier de 657.000 de unități, sub așteptările pieței de 680.000. Este cel mai scăzut nivel din ultimele trei luni, fiind afectat de dobânzile ridicate la creditele ipotecare, care au redus cererea, și de condițiile meteorologice severe, în special în Sud. Scăderea de 10,5% vine după o creștere revizuită pozitiv de 8,1% în luna precedentă, indicând o volatilitate a pieței imobiliare din SUA. În săptămâna încehiată la 21 februarie, stocurile de petrol brut din SUA au scăzut cu 2,332 milioane de barili, contrar așteptărilor pieței, care prognozau o creștere de 2,54 mil. de barili, conform datelor EIA. Conform raportului API, stocurile totale de petrol brut au scăzut cu 0,64 mil. de barili, după o creștere abruptă de 3,34 mil. de barili în săptămâna precedentă.
Evoluții din piața valutară
EURUSD: Datele macroeconomice mai puțin valoroase de miercuri au făcut ca perechea principală să se mențină la un nivel stabil de tranzacționare, în jurul valorii de 1,050 USD/EUR. Indicatorii așteptați azi pentru SUA, în special evoluția produsului intern brut, dacă se situează sub așteptări, ar putea da un nou impuls de creștere monedei europene.
EURRON și USDRON: Euro continuă să se mențină pe un nivel stabil. Cursul oficial anunțat de BNR a fost de 4,9774, cu +0,0001 mai mult față de ziua anterioară. Dolarul american e într-o ușoară depreciere, cursul oficial de 4,7417 USD/RON fiind în scădere cu -0,0119 RON, reprezentând o variație procentuală de -0,25%.
Date și evenimente așteptate
România: sold conjunctural (feb. - apr.); autorizații de construire eliberate pentru clădiri (decembrie);
Polonia: evoluția PIB (T4 2024);
Germania: rata șomajului (februarie);
Zona euro: masa monetară M3 (ianuarie); încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor conform sondajului Comisiei Europene (februarie); procesul verbal al întâlnirii din ianuarie a Băncii Centrale Europene (BCE);
SUA: evoluția PIB (T4 2024, estimare revizuită); comenzi de bunuri de folosință îndelungată (ianuarie); cereri inițiale de șomaj (până la 22/2); vânzări de locuințe în curs de finalizare (ianuarie); discursurile bancherilor centrali (Fed) - Schmid, Barr, Bowman, Harker.
