După o lună de conflict, războiul ruso-ucrainean afectează deja economia mondială. Se observă o încetinire a creșterii economice și o creștere semnificativă a inflației și se vorbește din ce în ce mai mult despre o restabilire a ordinii economice globale pe termen lung. Fondul Monetar Internațional a declarat că invazia Rusiei în Ucraina este o lovitură majoră pentru economia globală, în condițiile în care, înainte de izbucnirea conflictului, se vorbea despre o creștere economică globală de 4.4%. Cel mai probabil, prognozele de creștere regională vor fi revizuite pentru anul 2022 (FMI urmează să publice în data de 19 aprilie previziunile actualizate).
S-a vorbit prima dată despre restricțiile aplicate Rusiei în data de 23 februarie, chiar cu o zi înainte de invazia din Ucraina. UE e restricționat atunci relațiile economice cu zonele Donețk și Luhansk, dar și accesul Rusiei la piețele de capital și la serviciile financiare ale UE. În 28 februarie au fost adoptate noi măsuri ca răspuns la agresiunea militară nejustificată, iar printre acestea s-a numărat și interzicerea tranzacțiilor cu Banca Centrală a Rusiei.
De departe cea mai dură restricție impusă a fost excluderea a șapte bănci rusești din SWIFT – deconectarea acestor bănci de la sistemul financiar internațional le va afecta capacitatea de a funcționa la nivel global. În plus, măsura afectează și toate instituțiile financiar-bancare sau non-bancare, precum și pe clienții lor care efectuau tranzacții cu ruble. Drept rezultat, aceste instituții, printre care și AKCENTA, au fost obligate să stopeze transferurile în ruble.
Al patrulea pachet de sancțiuni a fost adoptat în 15 martie și cuprinde interdicții privind tranzacțiile cu anumite întreprinderi deținute de stat, investițiile din sectorul energetic din Rusia, dar și restricții comerciale în ceea ce privește produsele de lux, fierul și oțelul. În funcție de răspunsul Rusiei și de deciziile pe care le va lua – dacă va continua sau nu invazia militară – vor fi stabilite și alte runde de sancțiuni.
Izolarea Rusiei pe scena internațională, din toate punctele de vedere, se va adânci pe măsură ce acest conflict continuă. Unele restricții se vor face resimțite pe termen lung, în timp ce altele au produs deja primele efecte.
La doar câteva zile după excluderea băncilor din sistemul SWIFT, moneda națională (rubla) a înregistrat o scădere de peste 30%. Conform datelor BNR, în data de 24 februarie, ziua începerii războiului, o rublă valora 0.0527 Lei. În momentul redactării acestei analize, aceeași rublă valorează între 0.0425 și 0.0526 Lei, însă cea mai mică valoare din această perioadă a fost înregistrată în data de 8 martie: 0.0327 Lei.
Odată cu căderea rublei s-a înregistrat și o depreciere a monedelor globale. În prima săptămână a lunii martie, moneda Euro a ajuns la paritate cu Francul Elvețian, iar Zlotul Polonez a atins un minim istoric în raport cu moneda Euro. Inclusiv moneda Euro s-a depreciat cu aproape 5% în această perioadă, iar statele din Europa de Est încep să își înmulțească intervențiile pe piață pentru a-și proteja cât mai bine monedele naționale. Primul stat care a reacționat în acest sens a fost Polonia. Într-o singură săptămână, Banca Națională a Poloniei a intervenit de trei ori pe piață pentru a menține situația sub control. Exemplul a fost urmat și de Banca Națională a Cehiei.
Scăderea evidentă a valorii monedelor globale, alături de creșterea inflației, sunt două fenomene resimțite din plin de companiile internaționale de import-export care trebuie să se gândească la o strategie pragmatică de păstrare a stabilității financiare și de diminuare a riscurilor valutare.
Războiul ruso-ucrainean are deja un impact semnificativ în lanțul logistic mondial, fiind anticipate efecte serioase pe termen lung.
În ziua de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, piețele financiare din întreaga lume au scăzut, în timp ce prețul petrolului, al gazelor naturale, al metalelor și mărfurilor alimentare au crescut. Specialiștii atrag atenția asupra lanțurilor de aprovizionare în care Rusia joacă un rol crucial, cum ar fi producția de materii prime și mărfuri. Să nu uităm că acest stat este pe locul 2 în lume la furnizarea de paladiu, de exemplu. Rusia furniza înainte de începerea conflictului 40% din paladiul necesar la nivel mondial, resursă folosită în realizarea convertoarelor catalitice din vehiculele pe benzină, dar și la producerea dispozitivelor electronice. Mai mult, ea este și al treilea producător de titan la nivel global și un furnizor important de îngrășăminte, dar și cel mai mare exportator de nitrat de amoniu, uree, azot, potasiu și fosfor.
Energia este elementul-cheie în tot acest context, întrucât Rusia reprezintă o sursă esențială de importuri de gaze naturale, iar această dependență de gazul rusesc poate duce la întreruperi semnificative ale lanțului de aprovizionare la nivel mondial, la creșterea inflației și a prețurilor materiilor prime. Într-un raport publicat de FMI în data de 15 martie se arată faptul că acest război va modifica în mod semnificativ ordinea economică pe termen lung: comerțul cu energie se va schimba (se ia în considerare eliminarea dependenței de importuri de petrol și gaze din Rusia până în anul 2027), lanțurile de aprovizionare se vor reconfigura, iar statele vor fi nevoite să regândească deținerile de monede de rezervă.
La fel de important de menționat este rolul Rusiei, dar și al Ucrainei, în piața cerealelor. Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori mondiali de grâu, porumb și ulei de floarea soarelui. Întreruperea exporturilor va genera o creștere importantă a costurilor, dar și a inflației din lanțul alimentar, cu efecte în sectorul creșterii de animale și al producției de alimente finite. Cu o producție peste așteptări în 2021, sectorul agricol din România ar putea deveni un furnizor important pentru partenerii europeni pe durata acestui conflict.
Pe termen mediu și lung, analiștii economici se așteaptă la numeroase implicații:
Specialiștii avertizează că sectoarele auto, de transport și industria chimică sunt cele mai vulnerabile în această perioadă.
Fabricile auto ucrainiene furnizau piese către producătorii de automobile din Europa de Vest, iar exportul a fost sistat odată cu invazia Rusiei. Companiile de transport vor avea mai mult de suferit din cauza prețurilor mari la combustibil. Mai mult, din cauza închiderii spațiilor aeriene în anumite state, companiile aeriene trebuie să opteze pentru rute mai lungi, iar acest lucru vine la pachet cu costuri mai mari. Transportul feroviar a fost și el afectat, companiile europene nemaiputând face afaceri cu cele rusești, iar acest lucru a dus la o perturbare a activității de transport între Asia și Europa (până la izbucnirea conflictului militar, un astfel de transport tranzita Rusia).
Industria auto din România trece și ea printr-o situație asemănătoare, fiind semnalate blocaje în importurile de piese esențiale pentru producția de autoturisme, piese ce erau până acum achiziționate din Rusia și Ucraina. Reprezentanții acestei industrii au atras atenția și asupra unor blocaje semnificative de transport marfă din portul Constanța.
Alte industrii din România care se confruntă cu probleme în contextul războiului ruso-ucrainean (care perturbă tranzitul de materii prime și mărfuri) sunt industria mobilei și industria metalurgică. Rămâne de văzut ce soluții se vor găsi pentru aceste întârzieri în lanțul logistic la nivel mondial.
Un lucru este sigur: atât timp cât conflictul militar continuă, sancțiunile vor fi din ce în ce mai dure, iar implicațiile economice se vor amplifica. Din acest motiv, este important să calibrați strategic cât mai bine investițiile și tranzacțiile valutare internaționale, proces în care AKCENTA vă este alături și vă poate susține cu informații actuale și utile pentru compania dumnevoastră.