Nimeni nu se mai poate îndoi de asta – trăim vremuri interesante. Multe dintre dificultățile cu care se confruntă economiile din întreaga lume sunt cu totul noi și greu de imaginat în urmă cu câțiva ani.
Pandemia, conflictele armate din Ucraina și Orientul Mijlociu, dar și expansiunea Inteligenței Artificiale (AI) au creat noi premise în piața internațională și au schimbat modul în care se derulează afacerile.
Și este cu atât mai vizibil în zona de comerț internațional. Vă invităm să citiți în articolul curent cele mai noi patru provocări care pun la încercare reziliența antreprenorilor români din import-export.
1. Scăderea puterii de cumpărare locale
Cumpărăm mai puține bunuri și servicii cu aceiași bani față de anii trecuți. La finalul lui 2023, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România era de 7,738 de euro, ceea ce îi plasa pe români cu 56% sub media europeană. De asemenea, țara noastră a coborât două locuri în clasament, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor. Ceea ce înseamnă că importatorii au un potențial mai mic de afaceri atunci când bunurile importate se adresează publicului larg și nu companiilor.
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2024 s-a situat la 7,2%, după ce ajunsese în ianuarie la 7,4%, într-o creștere accentuată față de luna decembrie 2023 (6,7%). În intervalul analizat, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 4,48%, iar cele ale mărfurilor nealimentare cu 7,82%.
Pentru companii însă, costurile cu forța de muncă, sunt mai mari după modificările legislative din 2023 care au crescut povara fiscală în special pentru microîntreprinderi.
Costul orar al forței de muncă în T4 din 2023 a înregistrat, per total activități, o rată de creștere de 16,85%, comparat cu aceeași perioadă din 2022, arată datele INS. Nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european, este de maxim 12% pe an pentru țările non-euro (9% pentru Zona Euro), însă situația excepțională în materie de evoluția prețurilor a prevalat în 2023.
Prin urmare, aceste majorări ale costului cu forța de muncă se situează peste rata anuală a inflației – care în decembrie 2023 a fost de 6,6% – și peste cea medie pentru 2023, de 10,4%. Angajatorii sunt astfel presați de costurile crescute care reprezintă un factor de risc pentru stabilitatea financiară a companiei.
Volatilitatea pieței a devenit, în contextul schimbărilor dramatice din ultimii ani, noua normalitate și aduce cu sine oportunități pentru managerii agili.
Cu date mixte și evoluții sub așteptări ale economiilor din Europa, dar și din Statele Unite ale Americe, băncile centrale continuă să înăsprească politica monetară pentru a îmblânzi inflația. Piețele continuă astfel să se concentreze pe perspectivele de creștere și inflație, dar și pe implicațiile pentru evaluările acelor active care sunt cele mai ciclice și/sau sensibile la rata dobânzii.
2. Restricții și tendințe legate de protecția mediului
Degradarea mediului și efectele sale adesea devastatoare se manifestă și în țara noastră, mai des în ultimii ani. Inundații, tornade și temperaturi anormale care afectează economia în multe sectoare, au ajuns parte din cotidianul românesc.
Iulie 2023 a fost, de exemplu, cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra, iar anul trecut a fost declarat cel mai călduros din România. Vara fost marcată de canicule şi incendii pe toată suprafaţa globului, cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deținea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius).
Vara anului trecut le-a adus agricultorilor români secetă, incendii de vegetație, afectând recoltele de cereale, legume și fructe (mai ales struguri). O altă parte a recoltei (castraveți, tomate, ardei vinete, dar și o parte din suprafața cultivată cu cereale) a fost afectată puternic de temperaturile reci din primăvara lui 2023. Cu un an înainte, în 2022, s-a înregistrat o scădere semnificativă a producţiei de cereale şi oleaginoase din cauza secetei și a caniculei de peste vară.
Toate acestea au creat contextul unor măsuri drastice care își propun prevenirea schimbărilor dramatice ale condițiilor climatice.
Trecerea forțată la utilizarea resurselor regenerabile împinge evoluțiile economice spre o altă extremă, și anume restricțiile prea dure și rapide impuse într-o mare diversitate de domenii, având ca efect încetinirea investițiilor, pe fondul temerilor induse industriei bazate pe combustibili fosili.
Partea bună este însă că sectorul agricol românesc este în top 10 sectoare care înregistrează creșteri atât la import, cât și la export. Dacă pe partea de exporturi predomină floarea-soarelui, porumb și grâu pentru însămânțat, adesea cu destinația Europa, principalele produse importate sunt utilajele agricole, urmate de îngrășăminte, în special bio, semințe, pesticide și ierbicide.
Putem afirma, fără urmă de îndoială, că agricultura își păstrează potențialul în afacerile de import-export, în ciuda piedicilor naturale și a contextului geopolitic.
3. Pierderea puterii dolarului („dedolarizarea”)
Deși este încă principala monedă de rezervă la nivel global, fiind cea mai utilizată monedă în tranzații internaționale și comerț, hegemonia dolarului a început să fie pusă sub semnul întrebării.
Principalul context în acest sens ar fi conflictul prelungit dintre Rusia și Ucraina, însă și alte schimbări geostrategice și-au pus amprenta asupra slăbirii dolarului. Creșterea ratelor dobânzilor face ca un dolar puternic să devină prea scump pentru țările emergente, favorizând comerțul cu alte valute. De exemplu, în luna iulie a anului trecut, Bolivia a devenit cea mai nouă țară din America de Sud - după Brazilia și Argentina - care a plătit importurile și exporturile folosind yuani chinezești.
În timp ce unele semne de dedolarizare apar pe piețele valutare, acestea par să fie mai degrabă asociate evoluției pe termen lung a monedei americane. În ce privește volumul tranzacționat, ponderea dolarului este de 88%, aproape de maxime record, în timp ce în facturarea comercială, pasivele transfrontaliere și emisiunea de datorii în valută s-au menținut constante în ultimele două decenii.
Analiștii remarcă însă o accentuare a scăderii dominației USD în perioada 2014-2022, în special în piața petrolieră unde rezervele OECD joacă un rol mult mai important în determinarea prețului decât o făceau înainte rezervele petroliere americane.
În afacerile de import-export ale României, Euro este predominant, cu o pondere de 70%, față de 30% cât deține USD în tranzacțiile curente ale companiilor partenere Akcenta.
4. Noi tipuri de fraude – consecința adoptării în masă a soluțiilor bazate pe Inteligență Artificială
Inteligența Artificială (AI) este aproape omniprezentă, soluții noi cu aplicabilitate în medicină, educație, logistică, finanțe, inovație sau mobilitate fiind anunțate frecvent.
Dar pe fondul optimismului în jurul impactului transformator al Inteligenței Artificiale, este esențială atenția la noii factorii de risc. Au început deja să apară tipuri noi de fraude, iar cele ce vor urma sunt greu de anticipat.
Tehnic și legislativ, implementarea soluțiilor AI poate crea risc tehnologic, risc cibernetic, risc de securitate a informațiilor, risc de model, risc de conformitate și risc legal, risc de furnizor terță parte și multe altele.
Alte consecințe nedorite ale adoptării pe scară largă a modelelor bazate pe AI vor fi scăderea numărului unor locuri de muncă sau chiar dispariția unor profesii, dar și accentuarea inechității câștigurilor salariale – aspecte care vor schimba întregul peisaj al afacerilor internaționale și vor avea un impact semnificativ în costuri și marje de profit. Și pentru că multe țări nu dețin infrastructura sau personal calificat pentru a valorifica acum beneficiile AI, crește riscul ca, în timp, tehnologia să agraveze inegalitatea între națiuni.
***
Toate aceste provocări contemporane pot fi însă și sursă de inspirație pentru antreprenorii din comerțul transfrontalier, pentru că permit abordări ingenioase care au potențialul de a crește exponențial afacerile.
În tranzacțiile internaționale, o strategie echilibrată, în care riscurile tranzacționării sunt adresate din timp, obstacolele pot fi ocolite sau pot chiar deveni atuuri. Sunteți pregătiți pentru această evoluție a afacerii dumneavoastră?
Soluții pentru IMM-uri din partea celui mai mare fintech din Europa Centrală
Analiză oferită de AKCENTA – primul fintech destinat exclusiv companiilor, care de mai bine de 25 de ani oferă IMM-urilor condiții inegalabile pentru schimburi valutare și plăți internaționale.
