{"time":1784038740112,"blocks":[{"id":"Bb_zT2-iml","type":"paragraph","data":{"text":"Economia României a trimis un semnal pozitiv în luna iunie, când rata\nanuală a inflației a scăzut de la 10,9% în mai la 10,4%, depășind ușor\nestimările inițiale ale analiștilor. Prețurile de consum au rămas practic\nneschimbate de la o lună la alta, înregistrând o creștere de doar 0,06%.\nPotrivit celei mai recente analize macroeconomice realizate de Raiffeisen\nResearch, interpretată pentru sectorul de afaceri de analiștii Akcenta, cea mai\nmare instituție de plăți în valută din Europa Centrală și de Est, scăderea\neste, în mare măsură, o iluzie sezonieră. Principalul motor al acestui rezultat\nfavorabil a fost prăbușirea bruscă a prețurilor volatile la fructe, legume și\nouă, care au scăzut cu 4,2% de la o lună la alta datorită unei recolte de vară\nsolide. În schimb, prețurile reglementate la energie, care afectează direct și\npermanent costurile operaționale ale companiilor, au continuat să crească,\nenergia electrică scumpindu-se cu 2,2% de la o lună la alta, iar gazele\nnaturale cu 1,8%. O ușoară compensare observăm doar scăderea prețurilor la\ncombustibili, cu 1,5%. "}},{"id":"u4UFk40h0T","type":"paragraph","data":{"text":"„Scăderea inflației totale la 10,4% oferă un semnal pozitiv pe piață,\ndar pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, acest număr ascunde o\ncapcană”, explică Teofil Stănculea, Director comercial al Akcenta\npentru România. „Dacă ne uităm la inflația de bază CORE 3, aceasta a\nscăzut doar nesemnificativ, de la 8,4% la 8,3%, iar prețurile alimentelor\nprocesate din structura de bază chiar au accelerat cu jumătate de procent în\niunie. Presiunile interne asupra costurilor din economie rămân extrem de\nputernice din cauza dinamicii slabe a consumului gospodăriilor. Antreprenorii\nse confruntă cu costuri ridicate ale inputurilor pe care, din cauza concurenței\nintense, nu le pot transfera complet în prețurile finale, ceea ce le comprimă progresiv\nmarjele.” "}},{"id":"2MZlYEwRG5","type":"paragraph","data":{"text":"Din perspectiva prognozei, deși analiza prevede o scădere semnificativă a\ninflației la 5,7% în septembrie și până la 5,6% la sfârșitul acestui an, acest\nlucru nu înseamnă o relaxare imediată pentru IMM-uri. Scăderea este determinată\nîn principal de un efect statistic de bază, prin eliminarea din comparația\nanuală a majorărilor drastice ale prețurilor la electricitate din iulie 2025 și\na creșterii cotelor de TVA din august 2025, care împreună au adăugat anul\ntrecut aproximativ 4,5 puncte procentuale la inflație. Riscurile inflaționiste\nreale, susținute și de o posibilă escaladare a conflictului din Orientul\nMijlociu, rămân ridicate, iar inflația de bază se va situa în continuare în\njurul valorii de 5,2% la sfârșitul anului. "}},{"id":"F6f78Oku1z","type":"paragraph","data":{"text":"Din acest motiv, sectorul IMM-urilor din România nu se poate baza pe o\nieftinire rapidă a finanțării comerciale. Banca Națională a României (BNR) va\nmenține, cel mai probabil, rata dobânzii de politică monetară neschimbată la\nnivelul ridicat de 6,5% pentru tot restul anului. Deși ratele actuale ale\npieței monetare, cum ar fi ROBOR la 3 luni situat la 5,84%, se mișcă ușor sub\nrata de referință a băncii centrale, evoluția lor viitoare va fi foarte\nsensibilă la context. Aceasta va depinde direct de evoluțiile politice din țară\nși de succesul guvernului în implementarea consolidării fiscale. "}},{"id":"WTt_NMsEF-","type":"paragraph","data":{"text":"„Consolidarea bugetară și stabilitatea politică vor fi factorii cheie\ncare vor influența sentimentul investitorilor străini față de activele\ndenominate în lei românești”, subliniază Teofil Stănculea, Akcenta. „Dacă\nguvernul ezită în implementarea reformelor, există riscul unor ieșiri de\ncapital și al unei presiuni puternice de depreciere a leului, ceea ce ar\ndeclanșa intervenții masive din partea băncii centrale pe piața valutară.\nPentru importatorii și exportatorii români din rândul IMM-urilor, această\nperioadă de calm relativ reprezintă o fereastră de oportunitate. Gestionarea\nproactivă a riscului valutar — prin fixarea cursurilor viitoare cu instrumente\nde hedging — permite protejarea marjelor în fața turbulențelor anticipate din a\ndoua jumătate a anului.”"}}],"version":"2.23.2"}

România – noul tigru economic european?