Review 2022 în segmentul românesc de import-export. 3 lecții fundamentale pentru managerii din sector

    09.01.2023

    Review 2022 în segmentul românesc de import-export. 3 lecții fundamentale pentru managerii din sector

    În ultimii 2 ani, sectorul de import-export a fost nevoit să se adapteze forțat la o multitudine de schimbări generate de pandemia de coronavirus, războiul ruso-ucrainean, inflația accelerată și recesiunea economică.

    Unele firme de import-export au reușit să se reorienteze și să treacă cu bine peste această perioadă intensă, în timp ce altele au fost afectate într-o măsură mai mare și ne-au oferit lecții importante.

    Ce probleme au afectat cel mai mult sectorul de import-export în perioada 2021-2022?

    Pandemia de coronavirus a determinat un lockdown fără precedent – multe țări și-au închis granițele, au fost impuse restricții riguroase pentru comercianți, iar lanțul logistic a fost blocat temporar, ceea ce a dus la întârzieri prelungite în activitatea transportatorilor.

    Măsurile de sprijin introduse de Uniunea Europeană și, individual, de țările afectate de pandemie nu au fost suficiente, astfel că mulți exportatori și importatori au fost nevoiți să își îndrepte atenția către alte piețe și furnizori sau, în cele mai critice situații, să își schimbe/oprească activitatea.

    Începutul anului 2022 promitea o revenire la normalitate, însă invadarea Ucrainei de către Rusia a deturnat planurile sociale și economice ale europenilor. Foarte rapid au apărut și efectele negative:

    • Anumite schimburi comerciale s-au redus sau chiar întrerupt;
    • A crescut prețul la petrol și gaze, apoi cel al energiei electrice;
    • A apărut criza cerealelor și, odată cu ea, a reapărut teama că cea mai mare criză alimentară din ultimele decenii nu mai poate fi oprită;
    • Tranzacționarea rublei rusești a fost oprită de majoritatea instituțiilor financiare, decizie care a afectat și alte monede din piața europeană.

    Afacerile de import-export au simțit imediat impactul acestor schimbări. Analiza INSSE realizată pentru intervalul ianuarie 2017 - octombrie 2022 arată cu claritate sincronizarea scăderilor din sector în linie cu evenimentele majore din acești ani.

    Pe întreg parcursul anului trecut, toate statele lumii (chiar și cele mai puternice din punct de vedere economic precum S.U.A., Marea Britanie sau Germania) au constatat creșterea accelerată a ratei inflației.

    Rezerva Federală a Statelor Unite a fost prima care a reacționat, urcând constant valoarea dobânzii de rată monetară:

    Banca Centrală Europeană a urmat același curs, cu întârziere, însă, prima decizie fiind luată abia în luna iulie 2022 când a devenit clar că inflația nu mai poate fi controlată altfel:

    Data deciziei

    Dobânda-cheie

    (împrumuturi)

    21 decembrie 2022

    2.75

    2 Noiembrie 2022

    2.25

    14 Septembrie 2022

    1.5

    27 Iulie 2022

    0.75

    Spre deosebire de băncile centrale despre care am discutat mai sus, Banca Națională a României și-a continuat politica precaută din 2021, majorând rata dobânzii-cheie la fiecare ședință:

    Data deciziei

    Rata dobânzii de politică monetară (p.a.)

    8 Noiembrie 2022

    6.75

    5 Octombrie 2022

    6.25

    5 August 22

    5.5

    6 Iulie 2022

    4.75

    10 Mai 2022

    3.75

    5 Aprilie 2022

    3

    9 Februarie 2022

    2.5

    10 ianuarie 2022

    2

    Dincolo de cifrele care reflectă doar într-o mică parte realitatea practică din mediul de afaceri, companiile de import-expot care au știut cum să își protejeze cât mai bine afacerea, să își minimizeze costurile și să tranzacționeze inteligent în 2022 au reușit să mențină un nivel de stabilitate în operațiunile lor.. Remarcam încă de la finele lui 2022 că cele mai multe firme care au ales să tranzacționeze prin AKCENTA au putut să se protejeze mai bine în fața riscurilor din piața valutară marcată de o profundă instabilitate.

    Ce domenii au avut de câștigat în comerțul internațional cu bunuri în 2022?

    În ciuda piedicilor și întârzierilor care au avut loc la nivel global, în cadrul lanțurilor de aprovizionare au existat domenii care au înregistrat creșteri în ultimii doi ani.

    Dacă e să luăm în considerare doar datele statistice recent publicate de INSSE, în primele 10 luni ale anului trecut, cele mai mari exporturi și importuri au fost înregistrate în următoarele domenii:

    • Mașini și echipamente pentru transport – 41.5% din totalul exporturilor și 32.5% din totalul importurilor;
    • Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (fier, oțel, cauciuc, metal, etc.) – 17.4% din totalul exporturilor și 18.4% din totalul importurilor;
    • Diverse articole manufacturate (îmbrăcăminte și accesorii, încălțăminte, etc.) – 12.7% din totalul exporturilor și 10.3% din totalul importurilor.

    Pe ultimele locuri ale clasamentului s-au situat:

    • Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală – 0.7% din totalul exporturilor și 0.3% din totalul importurilor;
    • Băuturi și tutun – 1.9% din totalul exporturilor și 0.8% din totalul importurilor.

    Cea mai mare creștere în 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, a fost înregistrată de combustibilii minerali, de lubrifianți și de materialele derivate – +185.4% la export și + 127.3% la import.

    Per total,  exporturile s-au ridicat în 2022 la suma de 76833,3 milioane Euro (+25,8% față de 2021), iar importurile la 105238 milioane Euro (+31,1% față de perioada anterioară). Valoarea schimburilor intra-UE27 a fost de 55720.2 milioane Euro la export (72.5% din totalul exporturilor) și 74233 milioane Euro la import (70.5% din totalul importurilor).

    Noi proceduri de import valabile din 2023

    2023 se anunță a fi un an al schimbărilor pentru afacerile de import-export întrucât vor intra în vigoare reforme importante privind procedurile de import. Mai exact, operatorii din cadrul lanțurilor de aprovizionare vor fi oblogați să îndeplinească mai multe formalități integrate într-o variantă îmbunătățită a sistemului de control al importurilor (ICS – Import Control System). Practic: ICS 2 va permite autorităților să verifice toate mărfurile care vor intra în UE cu ajutorul unui sistem informativ centralizat.

    Noul sistem urmează să fie integrat treptat, pe etape, în funcție de modalitatea de transport:

    • De la1 martie 2023 – se va aplica pentru toate mărfurile aeriene;
    • De la  1 martie 2024 – se va aplica tuturor modalităților de transport (maritim, rutier și feroviar).

    Iată câteva dintre cele mai importante formalități introduse în anul 2023 în sectorul de import-export:

    • ENS: înainte de intrarea mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene se vor elibera noi declarații de securitate pentru mărfuri, declarații care vor fi integrate în noul sistem informatic centralizat INS 2. Rezultatul analizei datelor din acest sistem va fi transmis tuturor vămilor din statele membre, acestea putând decide dacă să valideze declarația sau să realizeze controale suplimentare;
    • PNTS: notificarea de prezentare a mărfurilor și depozitarea temporară – mărfurile sosite în țară vor trebui prezentate la vamă și plasate în depozite temporare pentru efectuarea unor eventuale controale;
    • Delta IE: o nouă platformă de vămuire va permite prelucrarea declarațiilor vamale în format electronic pentru importul și exportul de mărfuri între UE și orice altă țară terță. DAU (documentul administrativ unic) va fi astfel înlocuit de declarația H1 pentru importuri și de declarația H7 pentru exporturi.

    3 soluții inteligente pe care managerii din import-export le pot aplica în 2023

    Cum se întâmplă adesea, tulburările economico-sociale sunt și sursa unor lecții esențiale pentru managerii care caută să-și păstreze afacerile viabile.

    La fel de adevărat este că mulți analiști financiari consideră că recesiunea economică trebuie privită ca o oportunitate și nu ca o amenințare. În export-import, oportunitățile pot lua variate forme, de la eficientizarea numerarului, la diversificarea gamei de furnizori.

    Iată cele mai importante trei lecții pe care antreprenorii care colaborează cu AKCENTA au dezvăluit că le-au învățat în 2022:

    1. Controlul bugetului este esențial în timpul unei recesiuni. Asceasta este o regulă valabilă în orice perioadă, dar cu atât mai importantă în perioadele de scădere economică. Ținta este simplă: reducerea cheltuielilor și maximizarea veniturilor. Scăderea costurilor poate fi făcută, de exemplu, prin negocierea contractelor curente cu furnizorii sau prin obținerea de discount-uri mai mari de la furnizorii noi. În același timp, cheltuielile pot fi reduse prin evaluarea costurilor inutile cum sunt anumite taxe și comisioane bancare, unul dintre beneficiile pe care partenerii AKCENTA îl apreciază cel mai mult.
    2. Focus pe eficiență.Teama este prima reacție pe care managerii din businessul de import-export o experimentează atunci când piețele internaționale sunt lovite de crize economice. Soluția nu este să vă opriți din mers, ci să fiți atenți la cum și ce se schimbă în nișa în care activați:
    3. Prețurile – cresc sau scad? Pentru producătorii români care exportă bunuri creșterea temperată a prețurilor este necesară, în timp ce pentru importatori este benefic orice discount de volum pe care îl pot obține de la furnizorii existenți sau noi.
    4. Competiția. Urmăriți câte afaceri și-au redus sau oprit activitatea în domeniul în care activați și maximizați acest avantaj folosind strategii de marketing prin care să ajungeți la o clientelă la care nu ați avut acces anterior.
    5. Acoperiți riscurile din tranzacționare. Dacă ați efectuat schimburi la cursul SPOT în USD sau EUR în 2022, atunci ați observat ce diferențe sunt chiar și de la o lună la alta în valorile tranzacționate. Ca să acoperiți acest risc și să aveți o predictibilitate a plăților și încasărilor sporadice puteți opta pentru un curs valutar personalizat care să vă ajute să faceți economii. Însă, dacă efectuați operațiuni recurente, așa cum se întâmplă în cazul partenerilor noștri, este mai util să optați pentru un instrument de acoperire a riscurilor valutare, precum contractul Forward. Un curs fix înseamnă că puteți previziona mai bine bugetul viitor, cu o economie constantă la fiecare tranzacție. Dacă, însă, cursul SPOT este mai favorabil pe durata contractului, cursul fixat va fi cel utilizat în tranzacționare. Din experiența antreprenorilor din import-export care colaborează cu AKCENTA, știm cu certitudine că liniștea pe care o oferă un curs fix este mult mai avantajoasă decât stresul provocat de căutarea permanentă a unui curs bun la fiecare tranzacție.

    Desigur, cele de mai sus sunt doar câteva dintre exemplele care se aplică unui sector atât de vast precum cel de import-export. Sunt, însă, lecții fundamentale pe care puteți oricând construi un business stabil și pe care este util să le aveți în vedere în strategia pe 2023.

    La început de an, recomandăm să nu vă lăsați descurajați de evenimentele anilor anteriori, ci să priviți cu încredere viitorul afacerii dumneavoastră, știind mereu că găsiți în AKCENTA un partener sustenabil pentru efectuarea operațiunilor financiare internaționale pe care le planificați. Să aveți un an prosper și plin de creativitate în afaceri!

    Newsletter
    Piețele financiare se schimbă foarte repede. La Akcenta, noi ținem pasul cu ele
    Akcenta Logo

    Vreau să devin client

    Akcenta Logo
    © 2024 AKCENTA CZ a.s.

    GDPR

    Cookies

    Facebook
    Instagram
    LinkedIn
    Youtube